Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Inscripții vechi”

Inscripții de pe biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului

Biserica Sf. Nicolae

Fragmente din pictura exterioara

Foaie pentru minte, inimă și literatură, Brașov, nr. 4 din 21 Ianuarie 1840, în care s-a publicat traducerea inscripțiilor slavone de pe biserica Sf. Nicolae. Sursa foto: Biblioteca Digitală BCU Cluj

„Însemnarea inscripții ce să află săpată în piatră în limba bulgărească deasupra uși(i) sf. biserici ce-i de căpătenie, tradusă pe românie:

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, s-au început și s-au zidit această din lăuntru sfântă biserică, din dumnezeiasca îndemnare de la niște iubitori de Hrstos creștini, cu darea și cu mila blagocestivilor domni de la Moldavia și Valahia în numele adormirei Maici Precesti și Sf. Ierarh și făcătoriu de minuni Nicolae.

După aceia în leat 7092 [=anul 1584] și de la blagocestivul Petru voevod ce să zicea Cercel, văzând aceasta biserică învechită și neînpodobită, cu râvna dumnezeiască s-au aprins, și înpodobind toate cele dumnezeiești și ale sfinților chipuri, au zidit pomenire, și s-au săvârșit și s-au săpat.

După aceasta în leat 7103 [=1595] și iubitoriul de Hristos Domnul Aron voevod stăpânitoriul Moldaviei, au urmat acestor buni domni, au închipuit și pomelnic și au deres toate care să văd, cele dumnezeești și ale sfinților scrise și au zidit. Și de acum pre cine va alege Dumnezeu ca să fie Domn, mai mult să miluiască și să dea spre pomenirea sa. În leat 7107 (de la Hristos 1595 mai 13)[corect: 1599].

Pe stâlpul din dreapta:

Pre aceasta piatră a credinții au întărât Hristos Biserica Sa, carea porțile Iadului nu o vor birui, și s-au săvârșit acest lucru. În leat 7152, de la Hristos 1643 septembrie 15.

Pe stâlpul din stânga:

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, s-au zidit acest al optulea stâlp, după asemănarea celor opt veacuri, în carea să săvârșesc cele următoare, și s-au început în anul 7151, de la Hristos 1642.

Împărtășit de Ioan Jipa, cetățean și neguțetoriu.”

Miniatură reprezentând biserica pe „Catalogul sfintei și dumnezăeștii biserici a Șcheailor, carea să află lăngă cetatea ce să chiamă Brașovu, scaunul Bârsei” (1683). Sursa: Muzeul Prima școală românească (aflat în curtea bisericii Sf. Nicolae)

Anunțuri

Inscripție grecească din vremea lui Alexandru cel Mare descoperită lângă Montevideo (Albina Românească, 1832)

Albina Românească, Iași, nr. 29, 14 aprilie 1832.

Albina Românească, Iași, nr. 29, 14 aprilie 1832.

Varietăți

Varietăți

„Știut este că, deși era întru învechime oarecare înrăimate idei despre un pământ aflător între Evropa și Asia, totuși, America nu era lumii cii vechi cunoscută păn la anul 1492, când partea acea, discoperită de italianul Hristofo Colombo, mai în urmă s-au numit America după numile urmașului și dușmanului acestui strălucit călător.

Când, și în ce chip s-au împoporat această parte a lumii, la ce epohă, s-au pierdut în Evropa știința despre ia, încă pănă astiz nu s-au aflat, dar îndeobște să crede, că America n-ar fi fost niciodată Evropii cunoscută. Gazeta Universală de la Bogota, din America, publică acuma: că un lucrător de pământ au găsit lângă satul Dolores în depărtare de 2 mile (ceasuri) de la cetatea Muntevideo o piatră cu necunoscute înscrisuri, și sup aceasta un mormânt boltit cu cărămidă, în care să afla doî antice (strevechi) săbii, un coif și o pavăză foarte vătămată de rugină împreună și cu un atare ulcior de lut. La aceste aflate îmvățatul părinte Martăneț au cunoscut că inscrisurile era elinești, de pe care au putut dizlega următoare cuvinte:

Του… γου… φιλιππον… Αλεξαν… το… Μακεδο… Βασι… επι… της… εξηκον… Κ… τρι… ολ… εν… τω… τοπ… Πτολεμ…

din care, după știința arheologhii, (celor vechi lucruri) se pot om înțălege aceste noime: pe când Alexandru, fiul lui Filip, era împărat de Machedonia, pe la 63 Olimpiadă*, Ptolemeos în aceste locuri…, iar urma înscrisului lipsește de tot. Pe mănunchea spadei se vede săpat capul Alexandrului cel Mare, pe a căruia coif se îmfățoșază Ahileus tărăind pe Ector în giurul tăriilor cetății Troiei.

Dacă sus arătatele sânt adivărate, apoi s-ar înțălege că un contimpurean (viețuitor în acelaș timp) a lui Aristoteles, ar fi călcat pe pământul Brazilii, și nu fără potrivire s-ar face întrebare: nu cumva Ptolemeos, cunoscutul gheneral a lui Alexandru, îmbărcat pe flota sa, purtat de fortune în Ocheanul, pe atunce numit cel Mare, aruncat fiind pe țărmul Brazilii au lăsat acest monument (zidire de pomenire)?”

Sursa: Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor

*a 63-a Olimpiadă avusese loc cu două secole înainte.

Inscripții moldovenești de la Cetatea Albă (sec. XV)

Cetatea Alba 1440

Inscripție din 1440

„✝ Făcutu-s-a această cetate
pe vremea preacuviosului domn
gospodar Io(an) Ștefan voevod,
și prin boierul domniei (sale) și al cetății
pârcălab, în anul 6948 (=1440). ✝ Mântuește
de primejdii pe robul tău, Născătoare de Dumnezeu, ✝
Ștefan. Noemvrie în 10.”

Cetatea Alba 1454

Inscripție din 1454

„✝ S-a săvârșit acest zid
Și-a fost înarmat cu tunuri de Dumnealui
Stanciul, în anul
6962 (=1454), luna lui Martie.”

Cetatea Alba 1476

Inscripție din 1476

„✝ În anii de la întruparea
Domnului 6984 (=1476) s-au săvârșit marea
poartă, în zilele cuviosului I(oan) Ș-
tefan voevod și în zilele
panului Luca și panului Herman.”

Cetatea Alba 1479

Inscripție din 1479

„✝ În zilele cuviosului și de Hristos iubitorului și de Dumnezeu
dăruitului și de toată lauda
vrednicului Ioan Ștefan voevod,
domn a toată Țara Moldovei,
fiu al lui Bogdan voevod,
s-a început și s-a sfârșit acest zid,
pe vremea pârcălabilor Duma și
Hârman.”

Sursa fotografiilor: http://dumskaya.net/
Sursa traducerilor: Ioan Bogdan, Inscripțiile de la Cetatea Albă și stăpânirea Moldovei asupra ei, în Analele Academiei Române, Seria II, Tom XXX, Memoriile secțiunii istorice, București, 1908.

Post Navigation