Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Astrologie”

Orânduiala înpreunării (București, 1829)

„Lucrarea înpreunării și a vărsării seminții este de la vârsta de doăzeci de ani și până la doăzeci și cinci, de zminteala creșterii și a vârtutii trupului; iar de la vârsta de doăzeci și cinci și până la treizeci este în stare de sănătate de înviorarea și creșterea puterilor lui, când să va urma numai de dooă ori, mult până în trei pe săptămână; de la treizeci și până la vârsta de patruzeci de ani să poate urma înpreunarea numai în dooă rânduri pe săptămână, și este cu viețuire ticluită și hrănitoare, spre dăzmierdarea puterilor trupești; de la patruzeci și până la vârsta de cincizeci de ani

nu să poate urma peste odată pe săptămână, fără de zminteala și slăbiciunea sănătății, iar de la cincizeci și până la vârsta de șaizeci de ani nu să poate urma mai mult decât în dooă rânduri pe lună. Iar de la șaizeci și până la vârsta de șaptezeci nu să poate nici asupri, nici a să adeoga urmarea înpreunării mai mult decât odată pe lună, fără de slăbirea vederii, derăpănarea sănătății și scurtarea vieții, cine nu simte și nu știe aceasta, că să află și în cea mai bună stare de sănătate, după o înpreunare, mai greu și mai trândav la trup și la minte și slăbit ca după o boală.

Peste aceasta trebuește să se înțeleagă și să se păzească la orânduiala înpreunării și stările sănătății trupului bărbătesc și fămeesc, fiindcă să prăsădesc și ele înpreună cu chipurile înpreunătoare, din priveala unuia asupra altuia, ca și semnile cele mai mici ale trupurilor lor, în vremea prinderii pruncului întru zămislire; de aceea dar să se urmeze înpreunarea numai în starea cea mai sănătoasă, cea deșteaptă și veselă, și mai vârtos după odihna

somnului și după mistuiala bucatelor, iar nu îndată după o boală, sau după o frică și mânie, sau în mâhniciune și întristare, spre petrecere de vreme și de urât. Asemenea trebuește, pe lângă acestea, să fie și fămeia curată după curățeniia ei cea din toată luna; și după lăhuziia, sau lepădătură, după de patruzeci de zile curățită, ca și după toată altă înpreunare, fiind acea îngălăciune a ei de mare zminteală a sănătății pruncului.

Nu mai puțin și învederat folos să dovedește, dintr-această arătată orânduială, și cu întrebuințarea și paza soroacelor vremii anului, ce stau în lucrarea Soarelui și a Lunii, și sânt arătate în creșterea luminii lor. Cel mai întâi soroc al vremii de înpreunare este înălțarea Soarelui, ce să începe de la 20 ale lunii Dechemvrie, adecă de la Crăciun, și ține până la 20 ale lui Iunie, aproape de Simpietru, când atunci este zioa cea mai mare, și începe a să coborî Soarele și a să scădea zioa, cu întrarea lui prin zodiile cele rele în noapte, și înpreunarea nu numai de zminteala sănătății și

a frumuseții trupurilor înpreunătoare, ci și a pruncului care să va zămisli dintr-însele.

Cel de-al doilea soroc de vreme al înpreunării este cel după curățeniia firii fămeești, cea din toată luna, care urmează la unile cu zămislirea luminii Lunii și a creșterii ei, iar la altele urmează cu înplinirea și scăderea ei; fiind zămislirea pruncului cea dinaintea ivirii firii fămeești mai în toată vremea greșită și pătimașă, pentru care această vreme și stare fămeiască este a să feri înpreunarea, și mai vârtos cu cât va fi mai aproape de sorocul ei, până va trece și să va curăți; că vai de odrasla care să va prinde în lucrarea firii fămeești, cum și în stare slăbănoagă și neputincioasă de boală, sau uimită de somn și de beție, sau cuprinsă în turburarea valurilor unii patimi […]”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj

Calendar pentru Bucovina pe anul 1848

Calendar pentru Bucovina pe anul 1848 (1)„Calendar pentru Bucovina pe anul 1848, de la nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, carele este An bisect de 366 de zile. Alcătuit de Samoil Andrievici Paroh la Ceahor. Cernăuți. La Ioan Ekhart, Tipograf în Bucovina.

Calendar pentru Bucovina pe anul 1848 (2)Mars este planeta cea domnitoare pe anul 1848.

Anii de această clasă sânt mai mult săci, decât umezi, deși ploaă câte odată.

Primăvara, este sacă aspră și rece; pentru acea să nu pre pască vitele pe fânațe și pe sămănăturele de iarnă, că apoi nu vor crește. Adesă ori brumă va fi până la Iunie.

Vara, în acest feliu de ani este atât de fierbinte, încât prin codri lemnăriile cele răzuscate prin foc de la razăle soarelui. Nopțile vor fi foarte calde, râuri și făntâne vor scăde.

Toamna, așijdere este mai mult sacă decât umedă, pentru acea viele vor fi ales de bune. Măcar că în Octomvrie de câteva ori va înghieța, totuși în Noemvrie va fi cald.

Iarna este fruguroasă, mai mult sacă decât umedă și de tot nestatornică […]

Tablă statistică a Europienilor Înpărății și Crăii.

Tablă statistică a Europienilor Înpărății și Crăii.

Bucovina

Bucovina

„După ce au întrat Bucovina la 2 Iulie 1777 sub cârma austrienei Înpărății, au luat ea altă față întru toate. În locul starostiilor, de între care una era la Cernăuți, alta la Sociavă, s-au așezat o Administrație militerească, iară după vro cățva ani, adecă la anul 1786, o diregătorie de țarc care privighiază asupra bunelor orânduele în toată țara. La anul 1782, s-au strămutat Scaunul Episcopalnic de la Rădăuți la Cernăuți. La anul 1786 au făcut Înpărăția o reglama pentru Eparhia Bucovinăi, după care Mănăst. s. Ilie, Iliești, Solca, Homorul, Voroneț și Moldovița s-au dezrădicat, făcându-se Bisericele parohiale, iară trii adecă Măn. Putna, Dragomirna și Sucevița au rămas câte cu un soboraș de 25 de călugări, de între care unu este Igumen, altu Nemesnic. Moșiile mănăstirești, care cuprind ceva mai mult decât jumătate de Bucovina, le au luat înpărăție sub schivirnisala sa, alcătuind fondusul legii, din care trage Preoțime măsurate lefe și se poartă cheltuele pentru păstrare Bisericelor și întemiere shoalelor. După regulare cea mai novă din 12(24) Octomv. 1843 este Eparhia înpărțită în 12 Protoprezviterii și cuprinde 221 de Parohii, 14 locuri de vichili parohialnici și 45 de locuri pentru Preoți de ajutoriu. În Bucovina lăcuesc 8 deosăbite Nații, între care Moldoveni sânt Nația cea reprezentativă. Afară de cei ce sânt în slujbe bisericești ori politice, sânt Moldoveni parte Moșieși, parte meșteri și negu(s)tori, parte țărani. Moșieșii cei mari se numesc Boeri, care nume luat de pe slavenie îl purta numai Bărbați cei din Svita Crailor și Voevozilor; iară Moșieși cii mici să numesc Mazili, un nume luat de pe Turcie, care vre să zică Boeriu eșit din diregătorie obștească.

După înpreunarea Bucovinăi cu Austria au dobândit familiile Boerești și Nobilia austrienă. Slaveni se remuresc în Bucovina în doaă părți. Unii au venit încoace din Besarabia și Rosia mică în vecurile trecute, pentru acea afară de limba lor cea mico-slavenă, sânt întru toate de asemene cu Moldoveni. Alți au apucat de câteva zăcii a pribegii încoace din Galiția; pentru acea sânt închinați la Biserica cea unită cu Papa de la Roma, aflându-se pentru dănșii un Decanat cu 13 Capelanii. Nemți, care s-au așăzat în Bucovina parte pe la Diregătorii, parte prin sate ca țărani, sânt parte de legea Bisericăi de sub Papa de la Roma și stau sub un Decanat cu 18 Capelani, parte sânt luterani. Armeni, care s-au așăzat în Bucovina la 1417 sânt în cele Bisericești dezbinați de olaltă. Unii stau sub cârma Arhiepiscopului armenesc din Leov, iară cei din Suceavă se țin de vechile lor așăzământuri având doi Preoți. Lipoveni, care s-au așezat aice în zăcia de pe urmă a vecului trecut, era înnainte vreme sub pastoria Preoților celor argosiți, cari prebige din Rosia. Iară la 20 Noemvrie 1846 au sosit la dănși cu îngăduire Înpărăției un Episcop deseparhiet din Bosnia. Unguri, care sânt așăzați în 4 sate sânt Latini, sau Calvini. De între Țâgani, cari au nemernicit încoace la anul 1418, s-au așăzat uni pe locuri și sânt de legea Bisericăi sobornicești, iară alți (Burcași) nemernicesc de pe loc pe loc și schimbă și cu locul Legea. Jidovi

Calendar pentru Bucovina pe anul 1848 (5)care au ajuns pe aceste locuri pe vreme, când au întrat Turci la Europa, s-au înmulțit foarte, încât ticsite sânt târgurile de dănși. Pentru luminare Bucovinenilor se află feliuri de shoale, precum în Cernăuți Teologhia și Seminariul eparhialnic, Institutul filosofic, Ghimnazia, shoala normala de căpitenie, shoala fecioarelor și una trivială; în Suceavă alta shoală normală și prin multe sate shoale triviale. Pe lângă aceste au îngăduit înnalta Înpărăție să se întemieze o shoală Moldoveno-Normală în Suceavă și multe alte prin sate; ca să sporească luminarea Bucovinenilor și să înflorească Bucovina – a noastră Maicățară!”

Sursa: Biblioteca Națională Digitală Moldavica.

Calendar, Brașov, 1733

Calendar, Brasov, 1733„Calendari acum întâi Rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc. Așezatu-s-au pe limba rumănească, ca întru 100 de ani să slujască. Că și cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un mare dohtor muscal s-au tălmăcit. Într-acesta chip precum acum s-au izvodit și precum în izvod am aflat acum în stambă noao s-au dat. În Brașov. 1733.

Anii influențați de planeta Saturn: 1735, 1740, 1746, 1757, 1763, 1768, 1774, 1785, 1791, 1796, 1802, 1813, 1819 [2009, 2015, 2020].

Anii influențați de planeta Saturn: 1735, 1740, 1746, 1757, 1763, 1768, 1774, 1785, 1791, 1796, 1802, 1813, 1819 [2009, 2015, 2020].

Calendar 2Începătura planetei

De la Ghenarie, arată așa:
Până la 4 zile frig, la 8 mai cald, la 16 mestecat, de la 21 pănă la 23 iarnă, apoi mestecat, 28 mai cald, la sfârșit nu prea bine.

Fevrarie: pănă la 4 zile vânt de la miiazănoapte, apoi ploae, zăpadă, mestecat, 14 aer humădos, 19 de zăpadă frig, 28 vânt mare, sfârșitu tinos.

Martie: pănă la 2 zile mestecat, vânt friguros, ploae sau zăpadă,

Calendar 312-13 bine, 14 moale vânt, 23 vânt mare cu furtună, așa să săvârșaște.

Aprilie: frig pănă la 8 zile, zăpadă, 14 bură vânt, 12 tunet, 19 noaptea frig și ploae, 23 mai bine, sfârșitu cu ploae.

Mai: pănă la 4 zile ploae, la 6 la 8 vânt friguros, de la 9 pănă la 15 mestecat, 19 vijelie pănă la 23, 24 ploae, 27 ploae, vânt, la sfârșit nori.

Iunie: la început ceață, apoi soare, la 8 vânt apătos, 12 cald, 19 mestecat, 20 schimbare, 22-23 vânt bun, 29 mai frig.

Iulie: întâi bine cu puțin tunet, la 5 nori, la 7 senin, la 8 vânt,

Calendar 410-12 mestecat, tunet, fulger, vânt, apoi mai bine, 28 noapt-ploae.

Avgust: vânt cald, 9 frig, 13-19 prea cald, fulger, ploae, puțin vânt, 22 nor, 23 vijelie, grindine la sfârșit.

Septemvrie: pănă la 8 zile, vânt de la apus, la 9 mestecat, 11-12 ploae mare, 13 vânt friguros, 25 furtună la mare, în sfârșit puțin să schimbă.

Octomvrie: pănă la 10 zile mestecat, frig și moină, apoi soare, 14 cald, 17 mestecat, 19-20-21 ploae cu zăpadă, apoi vânt și frig, 26 sfârșit cu vânt.

Noemvrie: 3-4-5-6-7 mestecat

Calendar 5cu bine, la 8 frig, humăd, 10-11 frig, 12-13 ploae sau zăpadă, 21 humăd, 24 mai cald, 29 zăpadă, sfârșit stricat.

Dechemvrie: întâi ploae sau zăpadă, la 2 bine pănă la 8, liniște, 10-11 cald, 16 vânt friguros, 17 nor cu soare, 20-21 cald, apoi mestecat, 28 bine, 29 zăpadă și vânt de la apus.

Sfârșitu planitei Saturnus.”

Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor (Dacoromanica)

Post Navigation