Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Arhive”

Manifest revoluționar din Moldova (1848)

Manifest revolutionar 1848„Fraților!

Dumnezeu au auzit plăngerile Moldovei și au rădicat palma Sa resbunătoare asupra dușmanului nenorocitei noastre Patrie! – Acum tronul lui Mihai Sturza se clatină ca o frunză bătută de furtună și în curând acel tron, cuibul nelegiuirilor ce au năvălit pe biata țeară în vreme de 14 ani, acel tron sprijinit cu arma corumperii și cu topuzul [sceptrul] tiraniei se va priface în pulbere! – Nădejde bună dar fraților! Nădejde și Unire, căci atunci numai Dumnezeu va împlini dorințele noastre cănd va domni între toți lăcuitorii Moldovei frățiea care dă putere popoarelor asuprite și curățenia cugetului care duce pe calea faptei bune și a izbândei!

Voi Boerilor care aveți parte de toate bunătățile, găndiți la sfănta datorie ce vă leagă cătră Patria Voastră care v-au înzestrat cu averi și cu cinstiri. Găndiți la soarta nenorocită a poporului și vă grăbiți a-i da mâna de ajutor pentru ca să dovediți atăt lui căt și Evropei care vă privește că sănteți îndemnați de dorul binelui obștesc ear nu de interesuri particulare! Găndiți că acum au răsărit în lume falnicul soare a Libertății și că mare crimă ați făptui, dacă ați închide ochii vostri la razele-i măntuitoare, astăzi cănd toate Națiile se deștept la lumina lui. – Nu vă lăsați dar a fi înșălați prin cuvinte de împăcare cu Mihail Sturza, cu acel vrăjmaș încoronat ce nu ține la Domnie decăt ca la un izvor de îmbogățiri nelegiuite, căci însuși acele propuneri de împăcare dovedesc slăbirea lui și puterea Voastră!

Voi lăcuitorilor săteni pentru care se pregătește un viitor frumos și fericit, nu vă înspăimăntați de îngrozire ce cearcă a vă mai face ticăloșii vănduți ocărmuirei; Nu dați ascultare minciunelor nerușinate ce împrăștie Vodă prin țeară pentru ca să vă sparie, să vă întunece ochii, și să ațițe în voi patimi rele și dușmănești. Aveți toată nădejdea în Dumnezeu care vă ocrotește și care în curând vă va scăpa de nevoele voastre, și de sănteți Creștini, de sânteți oameni cu durere, dați mâna cu acei ce au pătimit pentru binele vostru și care earăși pentru binele vostru sănt gata a se jertfi!

Voi toți fraților din Moldova, în care curge sănge de Romăn, țântiți mințele voastre la viitorul Patriei, la soarta copiilor și a strenepoților vostri care atărnă acum de Voi, și împreunați cu toții glasurile într-un singur glas ca să ziceți cu bărbăție: Nu ne împăcăm cu Mihail Sturza dușmanul Romănilor!

Nu ne împăcăm cu un Domn care ne-au prădat țeara și au adus-o în ticăloșie!
Nu ne împăcăm cu un Domn care au băgat legile cele mai sfinte a Moldovei în interesul seu!
Nu ne împăcăm cu un Domn, care au schingiuit ca un Tigru pe copii și pe frații noștri pentru că ei au cerut îmbunătățirea și rădicarea Patriei noastre!
Nu ne împăcăm cu un Domn care au prefăcut în Calăi pe însuși fiii cei pentru osănda noastră.
Nu ne împăcăm cu un Domn, care au poroncit uciderea între frați de același sănge de acelaș nume, și de aceeaș lege!
Nu ne împăcăm cu un Domn fără iubire de Patrie, fără respect de omenire și fără frică de Dumnezeu.
Să cadă dar răul Moldovei, Mihail Sturza, pata Neamului seu! Să cadă (?) din toate părțile de hula lumei întregi, și să fugă din țeara noastră, alungat de blestemul poporului ce au nenorocit într-un șir necurmat de 14 amari de ani!

Dar! să cadă, căci ceasul sfintei dreptăți au sunat! căci Dumnezeu însuși au hotărât osănda lui Mihai Sturza pentru ca el să slujească de pildă tiranilor! Să cadă fiara încoronată care suge săngele cel mai bun a țării, și să-și peardă pentru totdeauna Tronul ce au necinstit prin faptele sale, Patria ce au împins-o fără milă în prăpastie, și averea nenumărată ce au adunat prin nenumărate Nedreptăți, și care singură îl mai ține încă lipit de pământul nostru!”

Sursa: document fotografiat de Lucian la Muzeul Unirii din Iași.

Reclame

Ionică Tăutu către frații români (circa 1826-1830)

Ionica Tautu 1„Eu mă slujăsc de acest titlu pentru că vreu să mă adresăsc cătră tot Moldovanul și cătră tot Valahul, a căruia suflet simte că are o Patrie și că interesul său și a urmașilor săi este vârtos legat de al ei interes obștesc.

Acest titlu nu este nou, noi îl știm bine, el ne mai trage în pomenire începutul nostru. Ei măcar, deși nu avem noi a ne făli de o vechime slăvită, măcar de ne și poate zice nișcine că atuncea când Grecia să îmbelșuga în înțelepți vechea Dacie de-abia asculta cu o mirare salbatică învățăturile cele neîncredințate a lui Zamolxis, ucenicul lui Pitagoras. Că atunce când cărturăria era în floare în Roma, Ovid, urgisit în Dacia, să credea acolo ca în împărăția cea întunecoasă a lui Pluton.

Cu toate acestea, luând sama că colonii romani noi n-am fost așăzați dintru întâi decât în mijlocul șleahului ce vine de la nord la sud, unde trebuia să ne calce ori să ne măture picioarele trecătorilor. Luând sama

Ionica Tautu 2că metropolul nostru mai de pe atunce clădit din temeliile lui nu era mai mult în stare a ocroti provințiile lăturașă, că de aceea, lăsați la soarta noastră, de atâtea ori ne-am lăsat sălașurile la varvarii între noi și între dânșii pentru zid despărțitor ori stâncile munților, ori apa Dunării, că pământul nostru de 100 de ori pustiit, deznorodit, biruitor ori biruit întru a lui defensivă au fost încă prea ades și teatru de războaie streine de la Traian și până în zilele noastre. Acestea luând sama ne va da poate cineva dreptate a ne făli că prin mijlocul veacurilor și prin atâtea strămutări a vremilor noi suntem cei singuri din odraslele Romii, în linie dreaptă, carele cu numele de român am putut păstra până astăzi și am ferit de o stingere de tot numele cel mai mare a stăpânilor lumii.”

Sursa transcrierii: Gheorghe Ungureanu, Dumitru Ivănescu, Virginia Isac, Documente din arhive ieșene, vol. I, București, 1976
Sursa imaginilor: Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale

Planul drumului apelor capitaliei (Iași, 1843)

„Planul drumului capitaliei redicat în anul 1843 și pus în aplicație de Domnitorul Prințul Mihail Sturza. Litografit la Institutul Albinei.”

„Planul drumului capitaliei redicat în anul 1843 și pus în aplicație de Domnitorul Prințul Mihail Sturza. Litografit la Institutul Albinei 1857”

În dreapta-jos: „Însămnarea tuturor cișmelelor”

În dreapta-jos: „Însămnarea tuturor cișmelelor”

Sursa: Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale.

Post Navigation