Tipărituri vechi

românești sau despre români

Septemâna. Foaie sătească, Iași, 1853

„Septemâna. Foaie sătească sub redacția d. Constantin Negruțți. Iașii. Tipografia Româno-Francesă. 1854.”

Nr. 2 din 16 Mai 1853

Pentru ce și pentru că.

Pentru ce cea mai mare parte din țăranii nostri sânt rău înbrăcați și rău lăcuiți?

Pentru că sunt leniși.

Pentru ce sânt leniși?

Pentru că sânt dedați la beție.//

Pentru ce se pleacă ei la acest rău narav?

Pentru că nu-i învață nime că prin beție se lipsesc nu numai de puținul avut ce au, ce și de sănătate.

Pentru ce sărbătoarea în loc să meargă la biserică să duc la crâșmă?

Pentru că preoții sătești nu-i îndeamnă să vie ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu.

Pentru ce preoții care sânt duhovnicești părinți nu-i îndeamnă și nu-i învață?

Pentru că unii din preoții satului nu urmează poruncile arhiereilor eparhioți ce se slobod întru aceste.

Pentru ce nu împlinesc ei asemine mântuitoare porunci?

Pentru că mulți sânt neînvățați.

Pentru ce locuințile țeranilor nostri sânt rău clădite, rău învălite, fără aer, fără lumină?

Pentru că s-au deprins a trăi astfel, și pentru că se lenesc a le face mai bune.

Pentru ce gunoiul stă în ogrăzile și ocoalele lor?

Pentru că nu știu că duhoarea lui le aduce vătămare sănătății.

Pentru ce nu-l pun pe ogoarele lor toamna?

Pentru că nu știu că prin gunoire pământul îngrășindu-se, ogoarele le ar da îndoit rod.

Pentru ce n-au livezi?

Pentru că se lenesc a sădi și a hultui pomi.

Pentru ce cei mai mulți în toată primăvara își fac garduri și ocoale noă?

Pentru că le ard iarna.

Pentru ce le ard?

Pentru că se lenesc a-și aduce lemne de la pădure.

Pentru ce vitele lor sânt slabe și chircite, și vacele dau puțin frupt?

Pentru că nu le hrănesc bine cu tărâțe, frunze și celelalte, pentru că nu le săceală, nici le adapă la vreme, pentru că n-au șuri și grajduri în care să le aciueze la vreme ră.

Pentru ce multe din fimeile țărance să primejduesc la facere (născare)?

Pentru că n-au moașe bune.

Pentru ce mulți din copii mor de vărsat?

Pentru că se lenesc a-i duce la doftorul rânduit ca să-i hultuească.

Pentru ce mulți din țărani mor de giunghiu și de lungoare?

Pentru că se înbată și cad pe subt garduri, unde răcesc și se primejduesc.

Pentru ce ni se trimete noă foaia aceasta?

Pentru că Cârmuirea, în neadormita sa îngrijire pentru binele nostru, voiește să ne învețe a ne disbăra de relele deprinderi și a ne face buni gospodari.

C.N.”

Nr. 13 din 1 August 1853

Chip de a înalbi cămeșile galbine.

Supt mâna unei spălătorițe lenișe și proastă, cămeșile, de pe a cărora curățenie și albeață se cunoaște o gospodină bună, se îngălbinesc în curând. Un chip ușor de a le înalbi iarăși este următoriu.

Pune cămeșile, precum se obicinuește la noi în țară la știubei și toarnă zară stătută d’asupra, lasă-le așa opt zile, pe urmă spală-le cu sopon și, dacă nu s-au înalbit bine, mai pune-le pe opt zile în zară, și s-or înalbi sigur.

Chip de a scoate peștelui de eaz mirosul de glod.

Fieștecare știe că peștele de eaz are mai totdeauna nu numai miros, dar și gust a glod. Atâta mirosul cât și gustul acesta, cu totul neplăcut, putem să-l scoatem, dacă punem cărbuni în apa aceea în care fierbe peștele.”

Sursa: Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” din Iași.

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: