Tipărituri vechi

românești sau despre români

Ioan Molnar Piuariu, Economia stupilor, Viena, 1785

economia-stupilor-1„Economiia stupilor, acum întâi izvodită și dată de Ioan Molnar, doftorul de ochi în marele Prințipat al Ardealului. Cu privileghiul înpărăteștii și crăieștii măriri. În Viena, la Iosif nobâl de Curțbec, înpărătesc și crăiesc de Curte a neuniților rumâni și a sârbilor tipograf și vânzător de cărți. În anul 1785.

economia-stupilor-2Exelenții sale prea luminatului domn Samoil, liber baron de Brukenthal al înpărăteștii crăeștii măriri, al statului dinlăuntru sfetnic, a luminatului cin, al sfântului Stefan Craiul apostolicesc comendator, prin mare prințipatul Ardealului și părților lui înpreunate gubernator crăesc și a înălțatului // crăesc gubernium întâi exarh i proci. Domnului părintelui patriei, apărătoriului binelui de obște, a științălor patronului și al mieu făcătoriului de bine.

economia-stupilor-3Cătră cetitori

Iubite cetitoriule! oricine ești, preot, sau de altă vrednicie, casnic, iubitori de albine, iată: că văzând eu, și cunoscând cum trec țiitorii de stupi preste bunătatea aceștii economii

economia-stupilor-4cu ochi vicleni, și cum iau ei albinele supt pază numai până atunci, până le umplu iale coșnițăle de bunătăți, iară mai pe urmă le pedepsesc cu moarte, am simțit datorie, ca să arăt lângă alte învățături ce să cuvin stuparilor aști, o mijlocire din multe probe dovedite, cum să scoață albinele din coșnița, care voiaște a lua fagurii toți, afară de a omorî albinele. Ca doară s-ar dezrădăcina și din părțile noastre acest obicei fără de milă.

economia-stupilor-5Învățătura theoretică. Partea I
Despre theoriia stupilor și învățătură ce iaste de lipsă să știe stupariul

Învățătura I
Despre albinele cele lucrătoare

Supt cuvântul acesta albină, înțăleg toți pricepătorii și grijitorii // albinelor niște gânganii care adună din înfloriturile buruenilor și ale pometurilor ceară și miere.

economia-stupilor-6Învățătura VI
Despre făptura trântorilor

Trântorii sânt la făptură mai mari și au toate organele celoralalte albine, fără cât sânt firei bărbătești supuși și nu au ac.
Despre acești am zis că nu lucrează altăceva, fără numai plodesc // pre matca și pre celelalte albine.
Prin mărimea capului și prin grosimea trupului lor să cunosc lezne din albinele cele lucrătoare.
Că după eșirea roiului îi scot celelalte albine din coșniță, ca pre niște oaspeți netrebnici, și neavând ei acul arma apărării, mai vârtos toamna, ca să nu prăpădească preste iarnă mierea, îi omoară albinele.”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: