Tipărituri vechi

românești sau despre români

Pentru Atmosferă, adecă Văzduh (Buda, 1834)

Din Zaharia Carcalechi, Biblioteca Românească, partea V, Buda, 1834

Din Zaharia Carcalechi, Biblioteca Românească, partea IX, Buda, 1834

„Pentru Atmosferă, adecă Văzduh.

Î(ntrebare). Ce este văzduh, adecă între ceriu și între pământ?
R(ăspuns). Aer, atmosfericesc, sau electricesc foc, abure, anathimiasis care trage soarele din pământ la înălțime, și să numesc Atmosferă sau Văzduh.
Î. Ce este Aerul?
R. Una din cele patru stihii, prea supțire, rar, pururea, mișcătoriu, curgătoriu, limpede, carele încungiură Marea și pământul despre toate părțile, foarte trebuincios la viață, la flacăra focului, la lumină, la auzirea, și răsuflarea dobitoacelor.
Î. În câte să înparte aerul?
R. În trei, în aer înalt, prea rece de la nori și până la ceriul cel deasupra noastră, și de mijloc acela ce ține norii, și mai de jos, acela ce să întinde de la pământ și până la nori, carele să chiamă zotikon, iar când suflă sau bate mai tare să chiamă anemos […]

pentru-atmosfera-adeca-vazduh-2Î. Care dobitoace trăesc cu aerul?
R. Toate cele zburătoare, cele cu patru picioare gângănii, oamenii, și toate altele vii, care să mișcă pre pământ, cu răsuflarea aerului trăesc, afară numai din amfibii, adecă cele ce trăesc și în vânt și în apă, precum broaștele, ș.a.
Î. Ce lucruri sânt în văzduh?
R. Norii, ploaia, zăpada, piatra grindina, ceața, roaoa, tunetul, fulgerul, trăsnetul, curcubeul, și altele multe înalte care să văd în aer, cum electriceasca lumină. Ton Meteoron.
Î. Tâlcuiește-ne feliurimile meteorilor?
R. Acestea sânt în doaă feliuri, adecă înfocate și umejoase, și înfocate sânt câte să văd în văzduh că au foc, care să fac din grăsimile și unturoasele, și cu pucioasă aburiri, ce totdeauna trage căldura soarelui în vânt, care vânt este plin de atoma atmus, adecă de aburi de pucioasă, salitră și altele, și de materie electricească, ce este în sineși acestea săvârșesc și hrănesc focul cel din vânt al văzduhului. Acestea pornindu-le vântul și ducându-le aici și colo cu multă pripă, și necontenit între dânsele clătindu-se când înorează, și greotatea văzduhului răzbate pre vânt cu aceste înfocate materii, să înpreună multe părți de pucioasă, salitră, sărături, aburi unsuroase, smoală, și celelalte. Și această amestecare // grabnică, le aprind într-o flacără în chipul aerului, și strălucește, pre care noi văzându-o o numim fulger […]

pentru-atmosfera-adeca-vazduh-3Î. Care sânt cele apătoase și umejoase Meteora?
R. Atmi, adecă aburelele care trage soarele din cele umejoase ale pământului, adecă din gârle, bălți, lacuri, rovini, mlăci, copaci, erbur, și din celelalte, și să face o ceață, sau o supțire roaă, și trăgându-se la înălțime, ca niște ușoare și supțiri lucruri, rămân în vântul cel deasupra noastră, și apoi purtându-se aici și colea ca niște aburi, să fac în văzduh nori, și strângându-se mulți la un loc, și tot mișcându-se de vânturi să învârtoșesc și să face noreala, și când acești nori groși ce să adună din aburi opresc lumina soarelui și umejoasele părți înpreunându-se multe, slobod picături mici sau mari, care picături îngreuindu-se, cad jos, și aceia noi o numim ploae, carea de multe ori, pogorându-se din multa înălțime, cu grabă, și trecând prin vânturi foarte reci, îngheață și să face grindina, piatră, sau zăpada, sau bruma și celelalte […]

pentru-atmosfera-adeca-vazduh-4Și altele multe asemenea vedem în vânt, și pre fața pământului, după cum zburătoriul bălaur, săritoarea capră, steaoa ce cade și să vede ca o grindă, sau sul de foc și altele, care din materiile cele zise, și aburii cei de pucioasă, scoate pământul, și acestea în vreme liniștită, umbla pe jos, după cum făclia ce mai cu seamă se vede pre mormânturile oamenilor, în chip de flacără, galbenă și albastră, care arde numai pre de o parte, și să arată pre multe mormânturi pre vreme liniștiti, din aburul cel unsuror al trupurilor omenești. Aceasta în vremea veche, în Grechia pricinuia multă spaimă oamenilor (mai ales ticăloșilor creștini neînvățați proști), și ardea sau fierbea trupurile oamenilor celor de curând îngropați, socotind că morții es din mormânturi cu putere drăcească, acest firesc și curat foc, l-au numit vârcolac, strigoi și mulți (oh vai) murea numai de spaima aceștii vederi […]”

Sursa: Biblioteca Digitală Națională a României

Single Post Navigation

One thought on “Pentru Atmosferă, adecă Văzduh (Buda, 1834)

  1. Si ce mai radeam la sarbi in benzinarie ca ei au vazduh la furtun.
    Initial am zis ca se refera la aer, dar de fapt era vorba de „atmosfera”
    Foarte tare. Acum m-am prins.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: