Tipărituri vechi

românești sau despre români

Doaăsprezece învățături folositoare pentru fimeile acele îngrecate (Iași, 1827)

invataturi folositoare 1„Doaăsprezece învățături folositoare pentru fimeile acele îngrecate, pentru  ceasul nașterii, pentru lehusia, pentru chipul a să hrăni copiii acei mici, și pentru boalele lor. Alcătuite de doftorul Necolae Chiriacopul, din Spitalul Sfintei Monastiri Precista din Roman. Și dată în tipariu în zilele prea luminatului Domn Ioan Sandu Sturza Voevod. În Tip. Sf. Mit. Mol. în Iași. 1827.

invataturi folositoare 2Veți ști că după himicească analisis al aerului văzduhului, ce au făcut Profesorul Hermstet, iaste aerul văzduhului alcătuit de 3 feliuri de aere, adecă de aer viețuitoriu, ce să numește gas oxighenum, de aerul neviețuitoriu, sau înecăcios, ci să numește gas azoticum, și de aer de cărbune, ci să numește gas carbonicum. Veți ști și aceasta, că în 100 părți de aer al văzduhului: să află 23 părți de aer viețuitoriu, 75 părți de aer înecăcios, și 2 părți aer de cărbuni. Aerul cel neviețuitoriu, sau cel înecăcios, și aerul de cărbune, sânt foarte netrebnice pentru sănătatea omului. Iar aerul cel viețuitoriu, iaste neapărat trebuincios, fiindcă prin acesta să înoiaște, sau să preface, și chicloforisește sângele în trupul omului, și fără de acesta nu putem trăi nici o minuntă.

invataturi folositoare 3Aerul cel curat iaste neapărat trebuincios fimeilor celor îngrecate, mai ales pentru acele ce trăiesc la târguri mari, unde putoarea iaste nelipsită, și aerul cu totul stricat și vătămătoriu pentru sănătatea fieștecăruia om. Fimeile îngrecate, care trăesc în politii mari, bine și de mare folos iaste, ca să iasă în toate zilele la priumblare afară din oraș; sau la vreo grădină, sau la vreo vie, sau la câmp, când iaste vreme frumoasă și plăcută. Nu va fi de stricăciune, dacă vor face această priumblare sau cu trăsură, sau pe jos, fiind

invataturi folositoare 4că prin această priumblare ce vor face în toate zilele nu numai că va face sângele o măsurată chicloforie, și să va și înnoi prin aerul cel viețuitoriu, dar după o așa priumblare, vor avea și mai bună poftă pentru mâncare, și să vor odihni cu mai dulce și mai plăcut somn.

La târgurile cele mai mari în Moldaviia, și în Valahiia, evghenișii au o mare plecare a să priumbla pe uliță, unde colbul, tina, și putoarea, sânt nesuferite, și foarte rar le vine în minte ca să iasă la priumblare, sau la vreo vie, sau la câmpu curat, sau la vreun rădiu, sau la vreo dumbravă, unde aerul iaste foarte curat și folositoriu pentru sănătatea omului, unde aerul cel proaspăt răcorește și înviețuiază toată suflarea, unde răsună văile de glasul și de cântarea privighiitorilor, care vesălesc pre tot omul auzindu-le; unde și păstorii să bucură văzând pășunea cea frumoasă pentru turmele lor, și să veselesc prin cântarea buciumelor și // fluerilor lor; unde tot câmpul otăvește, înverzește, și înflorește și să face o grădină firească; la așa locuri firește frumoasă, și cu aer curat, sfătuesc pre tot omul să meargă ca să să răcorească și să să răsufle în aerul cel viețuitoriu al văzduhului.”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: