Tipărituri vechi

românești sau despre români

Știri despre revoluția din Transilvania (Octombrie 1848)

Nr. 84 din 1848

Gazeta de Transilvania, Brașov, Nr. 84 din 1848

Dej, 16 Octomvrie. Românii sânt resculați în toate părțile începând de la Sătmar, până lângă Bucovina. Pe trecători îi opresc (pentru pasporturi), iar trăsurile le visitează (din poruncă mai naltă). Pe cățiva prinși ce se afla aici, îi sloboziră, împrăștiind pe păzitori. Mâine pleacă o esecuție de volontiri la Olpert în contra românilor. Jurnalul maghiar adaogă: așa trebuie, și încă să nu dea nici un pardon. Vedeți domnilor, apoi dacă românii încă apucă câte pe unul din ai d-voastră și nu-i dau pardon, vă văietați ca femeile. Unde vor reeși toate acestea?

Despre adunarea secuilor de la Aghiacfalva vedem un report al lui Miko, în care zice, că săcuii s-ar fi adunat în număr ca la 60.000 și în zioa dintâi ar fi depus credință regelui Ferdinand al 5-lea și constituției maghiare, după aceea ar fi hotărât a face o prochiemare către sasi și români în carea să le arate că nația secuie se poartă cu credință și ascultare către regele și constituția maghiară, asemenea și către fiecare locuitoriu din patria maghiară fie de ce religie ar fi se îndatorează cu frățească aplecare, respectând drepturile fiecăruia. Se provocă totodată și românii și sasii a manifesta aceleași simțeminte către rege și constituția maghiară asemenea și către nația maghiară-secuie, declarând cu cuvinte curate, cum că nația secuie dușmănia o va reîmpinge cu dușmănie. Se hotărî și aceea, ca granițerii secui să nu mai asculte întru nimic de generalul comăndant din Transilvania, ci în locul lui, până când ministeriul maghiar va denumi un comăndant, să se supuie lui Vai, celorlalți comisari ce se află în secuime și colonelului de husari, Alesandru Jombori. În urmă se hotărî a se face o provocare către comisarul reg. ca să depărteză din patrie toată ostășimea străină, și să mijlociască ca în fortăreața de la Belgrad [Alba Iulia] și în celelalte cetățui cum: la Făgăraș, M. Oșorheiu, Brașov, Deva ș.a. să se așeză spre pază săcui.

Sibiiu, 22 Octomvrie. Guarda națională română din Transilvania este împărțită în 15 legioane și constă astăzi din 200.000 carii toți învârt arme în mâni. Astăzi pe la 4 oare se concentră în piața cea mare înaintea generalului comăndant batalionul românilor gardisti din Sibiiu petrecut de musicanții gardisti, unde li se citi în limba română prochiemarea cunoscută, după carea urmă un vivat întreit pentru M. Sa împăratul. Dobokai se află încă în prinsoare, unde e luat în cercetare. Focul de la Ghirislău din septămâna trecută prefăcu în cenușă 34 șuri și 7 case El se escă prin ușurătatea unor băieți carii se jucară cu lemnușe de pucioasă.

Aiudul Mic, 20 Octomvrie. De câteva zile începură nemeșii maghiari din acest orășăl între înjurături în contra împăratului și amerință asupra românilor, a se trage bine armați în cetățuie. Românii pricepând scopul lor, îi poftiră a depune armele. Ei cu aceasta se întărâtară și începură a pușca asupra românilor. Prin aceasta se aprinseră câteva șoproane cu fân. Românii de prin satele vecine auzând pușcăturile, săriră spre ajutorul fraților lor. Maghiarii încuieră porțile cetățuiei și pușcară din ferestrii asupra românilor. Patru români căzură morți și mai mulți plăgiți. După mai multe poftiri din partea românilor eri se înduplecară ungurii a depune armele cele împărătești. Românii însă cerea și pe cele private. Mai târziu se îmvoiră și la aceasta; dar nu le depuseră toate, pentru că în minutul când defila maghiarii din cetățuie pe lângă români, un june maghiar trase cu un pistol ce-l ave ascuns, într-un român, care și căzu mort. Aceasta aduse pe români la cea mai mare întărâtare, încât măcelăriră pe toți maghiarii. Scene de aceste zice gazeta din Sibiiu că se întâmplară și la alte locuri cum: la Biurcheș, Mihaifalva, Chioveșd și la Ditro St. Mărtin.

Belgrad, 21 Octomvr. Astăzi pe la 5 oare se întâmplă un conflict sângeros între cetățenii maghiari din orașul de jos și între românii de acolo. Causa fu, că maghiarii voiră a pușca pe preotul român de acolo, care ducea un mort la groapă. Pușcătura nu nemeri pe preot, ci pe un soldat împărătesc ce păzia. Prin aceasta românii întărâtați se adunară mai mulți laolaltă și cerură desarmarea maghiarilor. Aceia se împrotiviră încât deveniră la pușcături, prin care din amândouă părțile căzură mai mulți bărbați […]”

Gazeta de Transilvania, nr. 86

Gazeta de Transilvania, Nr. 86 din 21 Octombrie 1848

„Știrile ce ne vin din Transilvania sânt foarte supărătoare. Resboiul cetățean crește pe zi ce merge. Cetele maghiare pe unde nu pot înfrânge pe români, aprind, răpesc și pradă cu toată furia asiatică ce o au. Așa înpregiurul Clujului arseră câteva sate anume Jucurile și Vaida-Cămărașul: împregiurul Aiudului aprinseră 7 sate românești. La Nijlac lângă Murăș scriu gazetele maghiare, că încă ar fi împreștiet pe români carii era la vreo 8-9000 omorând mai mulți din ei și aprinzându-le două sate. Din contră la Beclean și la Dej românii se purtară cu atâta bravură încât desarmară mai multe sute de volontiri maghiari. La Șaroș lângă Medieș în 24 Octomvrie o trupă maghiară se repezi asupra ostășimei regulate; însă fu respinsă cu multă tărie, încât din secui remaseră mai mulți ca o sută morți în locul bătăliei și alții prinși.”

Gazeta de Transilvania, Nr. 87

Gazeta de Transilvania, Nr. 87 din 25 Octombrie, 1848

„Peste noapte era frică mare și de o parte și de alta. Romanii se temeau căci se lățisă vorbă că ungurii ar vrea să-i taiă nearmați cum erau, ungurii că se apropiă Iancu.

A doa zi iar se adunară ungurii și romanii; acestia însă acum armați și în numer mai mare. Popa neunit Ionuț se silește să facă pace vrând a îndupleca și pe o parte și pe alta să depună armele. Romanii mai docili, le depun și stau cu picioarele pe ele; ungurii însă nu le slobod de tot din mână, ci numai țineau puștile plecate între picioare. În asemine posițiă, când romanii erau ca și desarmați, Nemegyei dintr-o fereastră face cu sabia semn de foc; ungurii slobod puștile asupra romanilor! Dar împușcăturele trecu preste romani, carii într-o clipă se plecară să-și ridice armele de subt picioare; numai popa Ionuț – făcătorul de pace Ionuț – care n-avea a se pleca după arme, stând în picioare căzu mort. După această mârșavă vânzare din partea maghiarilor, romanii se cătrăniră și nu e mirare dacă în dreapta lor furie între cei 500 unguri morți va fi căzut și vreunul nevinovat. Paguba însă ce a făcut focul prin care s-a mistuit parte mare a Zlatnei și sângele vărsat să cază asupra ticălosului Nemegyei singura cauză a acestei catastrofe.”

Sursa: Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov

Single Post Navigation

2 thoughts on “Știri despre revoluția din Transilvania (Octombrie 1848)

  1. Arnold Platon on said:

    Numele actual al unor localități din text:

    Olpert – Bobâlna (CJ)
    Aghiacfalva – Lutița (HR)
    M. Oșorheiu – Târgu Mureș (MS)
    Ghirislău – una din: Guruslău / Someș-Guruslău / Traniș (SJ toate)
    Biurcheș – Bârghiș (SB)
    Mihaifalva – poate Mihăieni (SM) ?
    Chioveșd – probabil Coveş (SB)
    Ditro St. Mărtin – Lângă Ditrău (HR) nu există nici un sat cu numele de Sânmartin. Probabil e o eroare în textul original și se referă de fapt la Diciosânmartin, numele vechi al mun. Târnăveni (MS).
    Nijlac – Noșlac (SB)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: