Tipărituri vechi

românești sau despre români

Articol din Albina Românească despre expediția lui Kőrösi Csoma Sándor în Tibet (Iași, 1830)

„No. 11. Eșii 16 fev. 1830. Albina Românească Gazetă politico-administrativ-literară”

„No. 11. Eșii 16 Fev. 1830.
Albina Românească
Gazetă politico-administrativ-literară”

Albina romaneasca, februarie 1830 (2)„Urmarea înștiințerei literare din Asia

Pe aceste înalte locuri, multă vreme învățaților evropieni cu neputință a le călca, s-au întâlnit domnul Gherard cu-n filolog din cii mai cutezători, pre carele poate se arate istoria, acesta este numit Ciuma de Chereș, născut în Transilvania

Albina romaneasca, februarie 1830 (3)(Ardeal) la mărginile Țărei Românești, și carele știe pe lângă limbile Evropei cu Româneasca și ale Asiei, precum: turcește, arăpește, persienește și altile, sevârșind scoalile în Aiudul Transilvaniei. Acesta la anul 1819 pornindu-se din Transilvania au trecut prin Țara Românească, Bulgaria și Romilia (Rumile). De aice întrând în corabie au eșit la Eghipet, de acole au călătorit la Siria, trecând prin Bagdat pănă la Persia, unde au rămas vro câteva luni în capitala Teheran, după aceasta au călătorit la Khorasan, Bohara, Kabul, Kașemir, pănă în Ladak unde au agiuns la anul 1822. Apoi s-au așezat în orașul Tibetului Kunahar în mănăstirea Kanam, lăcuind în mijlocul monahilor de relighia Lamaică.

Scoposul neobositelor sale cercări pe aice este a îmvăța limba Tibetanilor și a petrece în bibliotecile ce se află închisă în acele mănăstiri. Cu agiutoriul unui foarte îmvățat Lamas, el au făcut mari sporiuri în îmvățătura literaturei tibetanice. Cu un an mai înainte era mai gata cu lucrul unei gramatice și a unui lexicon ale limbei locurilor acestora. El au descoperit în locurile aceste cu totul necunoscute o enchiclopedie de măestrii și științe, carea se alcătuește din 44 tomuri, acăria numai partea doftoriei cuprinde 5 tomuri. În Arhivile acestor mănăstiri se află o mulțime de documenturi tipărite de o încincită vechime de cât a aflărei tipariului în Evropa, și carile vor pute lăți o nouă lumină preste istoria și cunoștința Pământului. Litografia este cunoscută și întrebuințată în capitala Tibetului din necunoscuți ani, prin carea să află tipărită pe 60 foi mari anatomia feliuritelor părți ale trupului omenesc. Deci precum se pare măestriile și științele, alungate de Casta Braminilor din șesurile locurile ale Indiei, au aflat scăparea lor în aceste muntinoase părți ale Tibetului, unde aceste prețuite terii ascunse se păstrară pănă acuma cu totul necunoscute de ceielantă lume.”

Sursa: Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: