Tipărituri vechi

românești sau despre români

Spițăriea casnică sau de drum, Iași, 1848

„Spițăriea casnică sau de drum al vestitului H. F. Hufeland, tradusă de Coms. Iordachi Samurcaș, practicus Medeține în tărgul Botoșanii. Iașii, Tipografiea Institutul Albinei. 1848.”

„Spițăriea casnică sau de drum al vestitului H. F. Hufeland, tradusă de Coms. Iordachi Samurcaș, practicus Medeține în tărgul Botoșanii. Iașii, Tipografiea Institutul Albinei. 1848.”

spitariea casnica 2„19. Lipitorile (adăogire)

Lipitorile se socotesc astăzi din cele mai eroice mijloace, pentru aceasta trebuința cere a să păstra mare număr la fieșcare casă și sat, spre grabnica agiutorință tristelor întâmplări ce să pot ivi din lipsa lor mai ales iarna când vânturile răsăritului și răsărito-nordice pricinuesc boale inflamatorice. Deci lipitorile folosesc foarte și la boalele hronice,

spitariea casnica 3însă cu deosebire la toate acute cu inflamație, adică crierilor, a ochilor, a urechilor, a ginginilor, a glandulilor dinafară (umflătură de gât), a părților născătoare a matcii femeilor, a pieptului, a pântecilui, a țățânilor emoroidale și celelalte când mai ales nu se poate îndată păși la gheneralnica flevotomie (lăsare de sânge) nefiind de trebuință sau pentru că este de primejdie slăbăciunea bolnavului, sau că boala are harectirul nervos. Lipitorile să pot aplicarisi sau drept la locurile inflamate, sau dacă aceasta nu este cu putință precum la oftalmie (inflamație de ochi) unde poate a se primejdui organul viderei, atunci să aplicarisesc cu căt este prin putință mai aproape la locurile inflamate. La copii mai mici de un an să aplicarisesc una, mult două, și foarte rar pănă la trii, la cii mai mărișori pănă la patru, iar la oamenii de vrăstă deodată nu mai multe decât douăzăci. La fieșcare lipitoare să socotesc cinci dramuri sânge, adică de când s-au aplicarisit, pănă când cad și după ce trebue să curgă bine săngele din rană încă un ceas, prin acest chip să poate regularisi cătimea sângelui ce au eșit din lipitori. Să păstrează bine când în vasul unde trăesc să va pune a patra parte cărbuni

spitariea casnica 4zdrobiți, schimbându-să și apa tot a doua zi. Asemine să păstrează și în ciubere cu țărănă curat neagră și jilavă, care se schimbă odată pe săptămănă, țăindu-să la un loc răcoros vara, iarna însă în pivniță și scoțindu-să tot la doue luni spre a le hrăni bine cu sănge de vită. Folosul lor este în multe întămplări neprețuit de mare, și fieșcare gospodar care va ținea în casa sa lipitori, poate fi sigur de prilejul ce va ave a scăpa, prin bine chibzuita întrebuințarea lor; viața a mai multor din lăcuitorii satului, cea mai sfântă datorie, cea mai mare pomană! și cu o jertvă atăt de mică! încăt este de nădăjduit că nimene nu se va îngreuia de a o aduce în priința nenorociților bolnavi.”

Sursa: Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: