Tipărituri vechi

românești sau despre români

Isis sau Natura, București, 1857

Isis sau natura, 1857

Nr. 12, din 22 martie.

Nr. 12, din 22 martie.

Isis sau natura 2Comunicațiuni științifice mici.
Cometele sânt ele locuite de oameni?

Mulți din astronomi au tratat această cuestiune. Unii au zis că în prezența schimbărilor escesivi ale temperaturei peste comete ar fi imposibile ca să locuiască acolo ființe vii, dar alții au citat esemplul celebrului astronom Halley care, închizându-se într-un clopot d’afundător în mare, a rămas pe fundul mărei un timp considerabil. Alții au citat esemplul lui Gay-Lussac care, la 16 septembrie 1804, s-a suit cu un aerostat sus în aer la o înălțime de 7016 metri peste nivelul mărei, unde barometru arată 329 milimetri și termometru, 9° sub zero. Iar alții au citat esemplul D-lor Barral și Bixio care, la 27 Iulie 1850, s-au pogorât în fundul mărei într-un clopot, și au rămas 20 de minute pe fundul mărei la o adâncime de 7049 metri unde barometru arăta numai 315 milimetri, termometru 49° sub zero!

Iată, zic, că oamenii pot răbda în asemenea estremități în raportul temperaturei și al desimei aerului.

Nu poate nimini într-adevăr a decida cuestiunea această. E destul că știm că nu imposibil că comete să fie locuite de oameni, însă adăoga într-un mod spiritual Fontenelle în anul 1686: Nu e probabil că oamenii luneri, planetari sau cometari să fie toți ca și noi strenepoții lui Adam. Asta ar prezenta o dificultate teologică, apoi spre a evita aceste, zic că oamenii lunari sau cometari, nu sânt făcuți ca noi. Dar cum sânt? Zău nu știu! Și dacă știe cineva mai mult de cât mine despre acest articol, este rugat să mă învețe și pe mine ceva.

Isis sau natura 4

„Turnul oblic din orașul Pisa în Italia” (Nr. 23, din 15 iunie).

Nr. 26, din 8 iulie.

Nr. 26, din 8 iulie.

Șerpe sugând țâțe!

Drept curiositate, punem aici o disputa între doue jurnale științifice și serioase în raportul cuestiunei: dacă șerpii sânt în stare să fure lapte din țâțe, sau nu?

Jurnalul științific anglez Athenaeum (din N. 1528, fața 175) coprinde un raport științific, asupra unei dame din Luisiana (în Staturile Unire) care, în toate nopțile era vizitată d’un șarpe care îi a subt lapte din țâțe în somn și când s-a sculat dimineața, a găsit țâțele ei goale. Un alt jurnal anglez anume Reviever nu va să crează acestea, zicând: Construcțiunea gurei unui șarpe este făcută astfel, încât acest reptil, măcar dacă ar avea gust la această operațiune, tot n-ar putea să facă. La care răspunde un articol în Athenaeum de la 28 mai, unde un spaniol se esprimă în modul următor: Am călătorit în America mulți ani; am fost mii de mile departe din Luisiana, între oameni care n-au avut nici o idee de esistența Staturilor Unire. La acești oameni, am găsit foarte respândită credința că șearpele fură lapte, astfel: casele în genere sânt acolo foarte slabe, pline de guri și crăpături prin care șerpii pot prea bine să intre în case. De aceea doicile și mumele care dau țâțe copiilor lor, trăesc totd’auna acolo într-o mare anxietate temându-se ca să nu vie șerpii noaptea ca să-i sugă laptele. Am vorbit acolo (zice spaniolul) cu o moiere foarte înțeleaptă și mi-a declarat că ea însăși era mult timp vizitată noapte d-un șarpe care venea la dânsa în pat și îi sugea lapte în somn fără ca ea să simță ceva de aceasta, sau să se deștepte; apoi dimineața când s-a sculat, a găsit țâțele goale și copilul ei n-a avut ce să sugă. Așa a trecut mult timp și n-a putut să se esplice de ce-i lipsește laptele din țâțe, și era în cea mai mare întristare, căci copilul ei din lipsa nutrirei, a început să se bolnăvească. Dar pe urmă s-a întălnit cu o amică care a bănuit d’un șarpe nocturn, a păzit într-o noapte și a prins pe șarpe și l-a omorât […]”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: