Tipărituri vechi

românești sau despre români

Articol despre Brăila în Curierul român (București, 1846)

Curierul roman, despre Braila„Despre Brăila

Ne cunoaștem datori a arăta cele ce știm și simțim despre Brăila. Abia sunt 15 ani de cănd orașul acesta își luă ființa către o viață, și întrecu toate celelalte orașe și în formă, și în materie în partea înțelegătoare. Zidirile, ulițele, mișcarea portului anunță un oraș în pruncie din cele europene. Școalele de limba națională, elenică, italiană și slavoană, învederează că locuitorii acestui oraș își simt mai bine trebuințele și cele materiale și cele intelectuale. Limba romănă în generația cea nuoă aci e mai pură, cutez a zice, decăt în toată Romănia.

Spițeria D-lui sărdarului Ipites, este un model de spițărie în tot Principatul, în mărimea, curățenia și esactitatea sa, și mai vârtos în laboratoriul ce posedă și ar face onoare în orice capitală a Evropei.

Administrația, poliția și tribunalele înfățișează un oraș european și recomandă tot principatul la trecătorii străini.

Locuitorii Brăilei sunt mai mulți străini, și pămăntenii sunt prea puțini de o treaptă mai naltă, afară de impegații Statului; și cu toate acestea nicăiri nu se citesc producțiile naționale, gazetele Prințipatului și cele străine ca în acest oraș.

Curierul Romăn are aci 40 de abonați, cel de ambe sexe 30; și suntem siguri că și Universul aci se citește mai mult.

Cum se dete afară chiemarea de la 25 Martie pentru începutul de Bibliotecă Universală, întreprinderea îndată avu zece subscriptori.

Nu este carte care să se tipărească și să nu afle ajutor și încurajare în Brăila.

A face cineva o comparație între orașul cel mai vechiu al principatului și între cel mai nuou, între Craiova și Brăila, Craiova

Curierul roman, 1846înfățișază trecutul cu toate prejudițele lui și Brăila viitorul țărei. Cu toate silințele Guvernului a înființa clase mai multe și a întemeia un colegiu, cu toată mulțimea și silința Profesorilor, locuitorii însă se văd foarte înapoiați, și proba înapoierii este că se văd foarte puțini cititori, și foarte mulți cărtitori la orice încercare de cultură și naintare a limbei. Gorjenii, Mehedințenii sunt cu mult mai naintați decăt Doljenii, și aceștia în totd’auna au dat probe în toate că prin vinele lor curge sănge de roman.

Aceste băgări de seamă nu le fac cu venin de batjocură ca străinii, ci cu durere de inimă ca romăn, și cănd ne vom pune și pe noi Bucureștenii în aceeași categorie cu Craiovenii, poate cine(va) va vedea toată sinceritatea și durerea de rumăn a scriitorului acestui articol; căci și noi Bucureștenii suntem, în proporție, cu mult mai înapoi decăt Brăilenii. Ei ne-au întrecut, frații mei, de nu ne va mișca și pe noi acea nobilă emulație, a mai părăsi viața fără lucru, a însufleți și sprijini comerciul, a face o socoteală veniturilor noastre ca să nu le întreacă chieltuielele, a fi mai curioși a vedea cum se mișcă lumea în alte părți, a învăța dinpreună cu alte limbi și limba noastră după adevărata ei natură. O asemenea emulație am vrut să ațâțu cu însemnările acestea; și m-aș socoti foarte nenorocit, cănd iubiții mei compatrioți mi-ar lua băgările de seamă drept o derâdere veninoasă.”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: