Tipărituri vechi

românești sau despre români

Intențiile rușilor legate de Principatele Române și reacția din Gazeta de Transilvania (Brașov, 1848)

Gazeta de Transilvania, Nr. 45, 3 Iunie 1848.

Gazeta de Transilvania, Nr. 45, 3 Iunie 1848.

„Țara Romănească și Moldavia.

Corespondințele din aceste țări vin anevoie foarte, pentru că oamenii se tem a le mai pune la poștă. Noi mai primirăm și acum una de la București cu dată 27 Maiu v., carea între alte multe cuprinde și următoarele:

Resultatul venirii generalului muscălesc Diuhamel este că s-au învoit cu domnii principatelor, ca îndată să deschidă ambele obștești adunări tot cu aceiași foști deputați. Proiectele adunării ar fi:

1) Să se ceară cu subscripturi luate de la țară 20 mii oștiri de la muscali spre asigurarea liniștii publice.
2) Se luară cu tot adinsul ca ambele principate să se răscumpere de supt suzeranitatea turcului cu 20 milion. (lei??) pentru care sfărșit au și venit comisariul turcesc Galaat Efendi la București, care milioane le dă Rusia împrumut supt ipoteca moșiilor monastirești și a ocnelor.
3) Rusia mai împrumută principatelor încă 20 milioane pentru deschiderea unui banc național.
4) Se face catagrafie generală pentru toate productele țărei; se oprește esportația, pentru că Rusia are în cuget a băga în principate 160 mii oștiri și a face un depo central de oaste, de unde apoi va putea străpurta trupe cu înlesnire ori unde-i va plăcea.

Nu socotiți că Diuhamel este venit numai pentru Moldavo-Romănia, ci el are corespondință chiar și cu sărbii noștrii din Bănat și cu slavonii. Ținta lor este întinderea panslavismului pănă la Marea Adriatică șcl.

Colera se întinde din București mai în toată țara; unii dau cu socoteala că ar fi lipicioasă.

Ce să reflectăm la toate acestea? Noi carii ne răzimăm pe caracterul corespondentului nostru ca pe o stăncă, săntem convinși că cu cele de sus voi a ne informa numai ca de adevăruri; de aci însă nici decum nu urmează că acele proiecte s-ar putea aduce vreodată la îndeplinire. Cuvintele ne sănt la puntul:

1) că atăt principii căt și obșteștile adunări tocma de ar și voi, nu vor cuteza nici odată a vota în numele țărei ceva, prin care nu numai ar perde toate simpatiile națiunii întregi, ci ar și produce neapărat o revoluțiune generală, o sculare a națiunii întregi, carea astăzi se simte ajunsă la matoritate de a-și putea ea însa apăra patria fără nici o întrevenire străină. Mai dăunăzi Wiener Ztg dechiară, că călcarea celor dintăi trupe moldavo-romăne ar fi privite din partea Austriei ca un manifest de răsboiu. Noi la aceasta adaogem și descoperim cu toată sinceritatea ca să știe lumea toată, că la orice încercare de ocupație a principatelor romăne din partea oricui, nu numai regimentele granițare romăne, ci și toată națiunea romănă de dincoace va alerga peste munți spre a se înfrupta cu moartea ori unde o ar întălni-o. Regimentul romăn-banatic (ștab Caransebeș), regimentul romăn-transilvan I. (ștab Orlat) și II-lea (ștab Năsăud) locuitoare pe marginile țărilor care toate fără smintirea economiei pot scoate cu înlesnire 25 mii ostași deprinși, așteaptă cu sete minutele în care să fie chiemate a da noă testimoniuri de romana lor bravură bomprobată de atătea ori pănă la a(nul) 1815 în cele mai grele răsboaie europene. Asemenea regimentele de liniă Rucavina, Duca, Carol Ferdinand, husarii împărătești în partea cea mai mare a lor stătătoare din romăni, credincioasă monarhului și patriei, însă și națiunii, nicăiri nu s-ar oști cu foc mai mare ca tocma spre scăparea principatelor. Aceea o retăcem cu totul că din ocuparea acestor țări s-ar esca îndată răsboiu european general. Însă noi nu sperăm la ajutoriu străin: voim independință perfectă și o vom avea. Se vor mulți pandurii și ostășimea regulată așea cum vrea și principele Bibescu, se va forma gardă națională și tot ajutoriul străin se face de prisos […]”

Sursa: Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov (biblioteca digitală).

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: