Tipărituri vechi

românești sau despre români

Propășirea. Foaie științifică și literară, Iași, 1844 (Despre întrebuințarea rachiului la boale)

Propasirea. Foaie stiintifica si literara, Iasi, 1844„No. 33.
(Propășirea,) foaie științifică și literară
Anul I. Duminică în 27 Avgust. 1844.

Despre întrebuințarea rachiului la boale și despre primejdiile pricinuite prin abuzul acestei băuturi.

Între prejudețile care domnesc în clasa sătenilor nostri, acele care se repoartă la origina și lecuirea boalelor nu sânt nici cele mai puțin curioaze, nici cele mai puțin vătămătoare. Nu voiu pomeni aice vrăjile atăt de des învinovățite a fi pricina boalelor, și mijloacele deșențate cu care se slujesc babele ca să descănteze reul sau cum zic țeranii faptul ce s-au trimis cuiva de vre o mănă dușmană. Nu voiu aduce aminte asemine de desgustăciosul obicei de a da să bee persoanelor lovite de junghi, materii excrementale, sau baliga cailor și a vacilor. Aceste mijloace pricinuind oțerire unei înțălegeri sănătoase, sau unui gust mai delicat, cele mai dese ori nu fac încaltea alt reu. Dar nu este tot așa cu rachiul, carele în starea de boală ca și în starea de sănătate este băutura favorită a țeranului. În adevăr, cum acesta se simte cam reu, îndată trimite să-i aducă de la crâcimă holercă care, curată sau amestecată cu alte ingrediente, precum piperul ș.a. se bea fără cea mai mică cumpătare. Dacă se întâmplă că acest mijloc are bună ispravă, și că bolnavul se îndreptează din pricina sau cu întrebuințarea ei, aceasta nu slujește decăt să o aducă în laudă mai mare; în loc că ori când starea bolnavului se întămplă a se face mai primejdioasă, vina nu este nici odată dată holercii, ci numai mărimii reului sau puterii dușmanului care l-au vrăjit. Însă o mare clasă de boale este pricinuită prin inflamația vre unui organ a trupului; și nu trebuie să fie cineva doctor spre a ști că a da rachiu unei persoane suferitoare de flogos este ca cănd ar arunca oloiu în foc. De atunce este ușor de a înțălege ce ispravă trebuie holerca să pricinuească la giunghiuri, spre pildă, la care țeranii o întrebuințează așa de des, mai ales dacă reul este ceva înaintat […]”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Single Post Navigation

Lasă un comentariu