Tipărituri vechi

românești sau despre români

Anuarul Principatului Țării Românești (București, 1842)

Anuarul Tarii Rumanesti 1„Anuarul Prințipatului Țări(i) Rumânești.
București. 1842. În Tipografia lui Fr. Valbaum.

„Privirea Coloanei lui Traian la Roma”

„Privirea Coloanei lui Traian la Roma”

„Oștirea pământenească”

„Oștirea pământenească”

Anuarul Tarii Rumanesti 4Bugetul Românii.
Veniturile. Anul 1842 (lei).

Venituri directe.

1. Capitația plugarilor duprin sate – 8.701.455
2. Capitația plugarilor duprin orașe – 496.845
3. Dajdia Mazililor – 283.635
4. Dajdia patentașilor, neguțetorilor și meșterilor – 862.880
5. Dajdia țiganilor Statului – 184.460

Venituri indirecte.

Arenzi generale:
6. Ocnele, date în arendă pe 7 ani (de la 1840) – 3.516.000
7. Vămile, date în arendă pe 5 ani (de la 1842) – 2.605.000
8. Domenele Statului, adecă Brăila, Giurgiu, Turnu, Șanalu sau pescăritul Dunării – 673.400

Dreptul:
9. pășuni turmelor austriene – 88.700
10. exportații vitelor mari – 189.000
11. exportații productelor, lăsat în dispoziția Domnului pentru gratificații
12. exportații seului și a cervișului – 240.900
_____________
17.842.275
[Totalul veniturilor – 18.124.983]

Cheltuelile

1. Tributul ce se răspunde la Înalta Poartă, doă milioane lei de Țarigrad sau în moneda țări(i) – 1.145.730
2. Lista civilă a Domnului – 1.600.000
3. Lefile amploiaților civili ai Statului – 5.722.371
4. Simbriile Dorobanților din județe – 233.619
5. Închirierea încăperilor canțelariilor publice – 104.550
6. Încălzitul încăperilor publice – 130.000
7. Ținerea oștiri pământenești, împreună cu a ștabului domnesc – 3.416.738
8. Administrația carantinelor – 600.000
9. Pensia și indemnizația Boierilor, pentru luarea scutelnicilor și a poslujnicilor – 1.500.000
10. Ajutorul dat contracciilor poștelor, arenduite pe 5 ani (de la 1841) – 448.266
11. Plata progoanelor în trebuința Statului – 200.000
12. Cheltuieli de drum, și deosebite comisioane – 30.000
______________
15.401.274
[Totalul cheltuelilor – 18.124.983]

Anuarul Tarii Rumanesti 5Pentru limba românească.

În adunările înnaltei soțietăți românești, se vorbește obicinuit limba franțozească. Cea grecească domnește în adunările clasei a doa; populul vorbește o românească stricată. În țeremoniile religioase, în canțelariile administrații, găsești limba românească înnecată în cea slavonească. Dar ca să afli adevărata limbă națională, trebue să o cauți la țară, unde tipul original al neamului precum și al limbei s-au păstrat mai bine […]

Anuarul Tarii Rumanesti 6Tablă comparativă de greutăți și măsuri, precum și de monedele ce se întrebuințez în Prințipatul Românii, alăturate cu unimile franțozești.

Greutăți. Românești. Franțozești.

Oca = 4 litre = 400 dramuri – 1,287 kilograme.
Litră = 1/4 oca = dramuri – 3,119 decagrame.
Dram – 3,119 centigrame.
Cântar = 45 oca – 57,517 kilograme.

Anuarul Tarii Rumanesti 7[Măsuri de lungime]
Românești. Franțozești.

1) Palmă = 1/10 din stânjin [al lui Șerban Vodă] – 1,962 decimetru.
Deget = 1/100 din stânjin – 1,962 centimetru.
Linie = 1/1000 din stânjin – 1,962 milimetru.

2) Stânjinul lui Constantin Vodă – 2,020 metru.
Palmă = 1/10 din stânjin C.V. – 2,020 decimetru.
Deget = 1/100 din stânjin C.V. – 2,020 centimetru.
Linie = 1/1000 din stânjin C.V. – 2,020 milimetru.

3)Prăjină = 3 stânjini – 5,886 metru.
Cot = 266.156 linii (părți din stânjinul lui Șerban Vodă) – 6,665 decimetru.

Franțozești. Românești.

Metru = unime fondamentală a greutăților și a măsurilor de opotrivă cu a zecea miliunime a sfertului meridionalului pământesc – 0.509 stânjini Ș.V.

Anuarul Tarii Rumanesti 8Tablă statistică a Europi(i).

Staturi – Suverani – Întindere (mile cuadrate) – Populație – Armie – Venituri (în galbeni de Olanda).
Moldova – Mihail Sturza – 1.881 – 450.000 – 1.100 – 505.902
România – Alexandru Ghica II – 3.830 – 2.000.000 – 4.719 – 562.500”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Anunțuri

Single Post Navigation

3 thoughts on “Anuarul Principatului Țării Românești (București, 1842)

  1. Pingback: Bugetul pe anul 1842 | A.P.

  2. Pingback: Exporturile pe anul 1839 | A.P.

  3. Pingback: Portul Brãila în 1840 | A.P.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: