Tipărituri vechi

românești sau despre români

Cele dintâi cunoştinţe pentru trebuinţa copiilor care încep a citi (1828)

„Dumnezeu face dobitoacele.”

„Dumnezeu face dobitoacele.”

Cele dintai cunostinte 2„Cele dintâiu cunoștințe, pentru trebuința copiilor care încep a citi. Traduse din Franțozește și adăogate de Grigorie P. Pleșoianul, Profesorul de împrumutata îmvățătură al școalelor Naționale din Craiova. 1828

Cele dintai cunostinte 3Prea cinstitului și nobilului Patron dumnealui marele Logofăt al Țării de Sus
Alexandru Ghica.

Daca cea mai dintâiu deșchidere a școalelor Naționale din Craiova (*) s-a închinat dumitale ca unuia ce atunci erai Caimacam Rumânii Mici, și care ai îndemnat toată rostirea deșchiderii, și ai dat tinerilor copii cel mai bun curaj la frumoasele îmvățături prin cuvântare și patrioticeasca
__________

(*) Școalele de științe pe limba Romanească, s-au deșchis în Craiova de D. Stanciu Căpățineanul, Profesor Național, la 1826, Maiu 20.

Cele dintai cunostinte 4mângâere ce le-ai făcut; cu dreptul este dar ca și cea mai dintâiu carte eșită din roadele acestor școale, să binevoești a o primi închinată dumitale.

Al dumitale
Prea plecat,
Grigorie P. Pleșoianul.

„Soarele și depărtarea planetelor de la el.”

„Soarele și depărtarea planeților de la el.”

„Ovrei. Eghiptean. Grec. Roman.”

„Ovrei. Eghiptean. Grec. Roman.”

Cele dintai cunostinte 7Idee repede despre istoriea Rumânilor.

Tribue să știți iubiții miei tineri, că mai nainte de o sută cinci ani după Hristos, noi Rumânii nu lăcuiam aici; Partiea noastră era Italiea, și orașul nostru Roma, de la care ne au rămas și numele Rumâni, au Romani.

Țara Rumânească cu cele după la spatele ei împreună, se numea Dacie, căci era lăcuită de niște oameni foarte barbari și sălbăticoși ce se zicea Daci. Craiul acestora anume Decebal, fiind de aciași natură cu suppușii săi, mai totdeauna bântuia vecinatele Nații ce se stăpânea de Romani. Și fiindcă Romanii era poruncitori tuturor Nea-

Cele dintai cunostinte 8murilor pre Pământ, nu sufferea ca să iasă vrunul de sub mâna lor, au macar să îi supere. După ce Dacii se împrotiviră în multe rânduri a nu-și păzi datoriile, și a nu mai trimite la Roma birul otărât, și după ce cu puterea armelor în doă rânduri apărară țara lor de urgiea Romanească, mai pe urmă marele Traian Împeratul nostru pe vremea de atunci, veni însuși cu puterea oștirilor; făcu un pod de piatră peste apa Dunerii (*); trecu dincoaci în Daciea, și făcând războae sângeroase bătu pe Decebal; îi dărămă cetatea de scaun Sarmeghetusa, și Romanii uciseră, stinseră și goniră cu mare urgie pe tot omul acestui Neam barbar.

Vedeți frații miei, că Daciea acum nu mai avea lăcuitori. Marele Traian însă, văzând că locurile ei sânt foarte frumoase și roditoare, râdi-
___________
(*) Sânt rămășițe de poduri, unu la Cerneț și altul la Romanați.

Cele dintai cunostinte 9că o mulțime de case au familii întregi de la Roma, și le făcu să vie a se așeza cu lăcuința pe ele. Asfelu de băjenii mari și vecinice se zic Collonii. Adintâiu Collonie de Romani, cum a trecut în Daciea, s-a așezat la județul ce se anumit după numele lor Romanați și un Prințu de viță împărătească anume Caracal, pe care luaseră cu dânșii de la Roma ca să le fie cârmuitor, a zidit orașul Caracalul. Altă Collonie mare ce-a lăcuit partea aceea unde acum se numește Moldova, a descălecat în locul ce se zice Roman, iarăși de la numele lor de Romani. Toată lipsa Dacilor acum era plinită cu Romani; Țara lor nu mai avea pentru ce să se mai zică Dacie căci se lăcuia de biruitori; aceștia o numea după numele lor Rumâniea.

După Traian, primind sceptrul Împărății nepotu său Adrian, făcu el Collonii Rumânești, și le așeză dâncolo de Dunăre unde se

Cele dintai cunostinte 10numește Romaniea, și unde zidi orașul Adrianopolul după numele său.

Rumânii, după căderea Împărățiilor lor, adică a Romii Vechi și a Romii Noă (Țarigradul), tribui să fi fost foarte îngrijați, că vrăjmașii o să-i tracteze cu cele mai aspre mijloace. Ei se luptară multe veacuri cu unii, când cu alții din noroadele vecine. Și pentru ca să-și piarză acel duh strămoșesc de a fi numai Stăpânitori și niciodată stăpâniți, politica celor cu putere de atunci a neamurilor striine ce ajunseseră pe scaunul lor în Roma Noă, le râdică toate cărțile și îmvățătura strămoșască care era cartea Latinească, și le dete în locul aceleia p’a Sârbească.

Rumânii acum începură a nu mai ști nici ce felu au fost bătrânii lor, nici istoriile minunatelor acelora fapte […]”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Single Post Navigation

3 thoughts on “Cele dintâi cunoştinţe pentru trebuinţa copiilor care încep a citi (1828)

  1. Cam nasol ce se scria pe atunci. Fix spalare pe creier. Un fals istoric penibil ce poate fi contrazis in orice conditii de orice om de bun simt citit. Amagitor de slab.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: