Tipărituri vechi

românești sau despre români

Codică țivilă sau politicească a Prințipatului Moldovii, Iași, 1833

Codica civila a Principatului Moldovii 1„Codică Țivilă seau Politicească a Prințipatului Moldovii. Eși. În privileghiata tipografie a Albinei. 1833.

Codica civila a Principatului Moldovii 2Gheneralnicei obicinuite Adunări a Prințipatului Moldovei.
Acei, carea cu înțălepciune și râvnă, făptuește îmbunătățirea reformei măntuitoare și întemeerea fericirii Patriei.
Această Codică Politicească, tălmăcită și tipărită întăia oară în limba națională, drept sămn de respect, se dedică de Marile Logofăt a Dreptății și Cavaler Constantin Sturza.

Codica civila a Principatului Moldovii 3Sufletul unei nații să cuprinde în Legi, care prin înțălepciune și dreptate, ocărmuesc toată îndeletnicirea publică și particulară. Efectul acestui adevăr să vede la toate luminatele popoară, care au astăzi a sale Așăzământuri tipărite, și prin care pământeanul, de orice treaptă, cunoscând a lui drituri și îndatoriri, află în a lor păzire, siguranția vieții, a cinstei, și a averii sale.

Domnul Alexandru cel Bun, au fost întâiul Legiuitoriu a Moldovei, acesta au adunat din Vasilicale legiuirile țivile, care apoi în cursul timpurilor, s-au adăogit cu multe alte, pe care Moldovenii, parte în deosăbite împregiurări au urzit, iar parte de la învecinatele nații au împrumutat, și care apoi împământenindu-să, supt numire de Obiceiu a pământului, au luat putere leghislativă, și lucrătoare; Pregătit Domnul Vasilie VV. din aceste mijloace, au urzit o Codică de Legi, carea la anul 1640, s-au publicat în limba națională.

Însă noaî împregiurări, în care pășa popoarâle, și cărora în parte au urmat și Moldova, au arătat neîndestulătoare întinderea vechilor legiuiri, încăt mai tărziu, în epoha noastră, au îndemnat pe Domnul Scarlat Calimah a orăndui alcătuirea unei sistematice Codici țivile, ce s-au publicat la anul 1817, și a căria putere s-au legiuit de Organicescul Reglement, pănă la îndeplinirea, ce s-au socotit de cuviință a să aduce la această Codică, de cătră o înnadinsă Comisie întrupată spre asemine scopos, după alegerea Gheneralnicei Obicinuite Adunări din trecuta convocație.

Codica civila a Principatului Moldovii 4O regulată și canonisită lucrare a acestei Codici, fiind împiedecată, parte din neprielnice împregiurări, și parte pentru că nefiind publicată în limba Patriei, precum să cuvine unei legiuiri, nu era îndeobște cunoscută și înțeleasă, și prin aceasta neîndemănătoare, atăt Tribunalurilor giudecătorești, căt și particularnicilor; apoi cinstitul mieu procatoh D. Logofătul Costachi Conachi, au supus înaintea Ocărmuirei, trebuința de a să tălmăci românește această Codică, și a să da la lumină, pentru ca prin a ei zilnică aplicație, dizvălindu-să lipsurile ce ar pute ave, să poată povățui lucrările Comisiei sus arătate.

Exelenția sa Deplin împuternicitul Prezident a Divanurilor Moldovei și a Țării Românești, Domnul Gheneral Adiutant, Gheneral Leitenant și a marilor ordine Cavaler Pavel Dimitrievici de Kiselef, carele cu adâncă înțălepciune și deosebită îngrijire, plinind lucrul cel măreț a reghenerației Moldo-Românilor, și prin care au statornicit între noi memoria sa nemuritoare, au binevoit a îmbunătăți această propunere, pentru care au și orânduit o somă spre tipărirea Codicii.

Încredințindu-mi-să postul Logofeției Dreptății, eu am luat în videre, că spre a pute căștiga ramul giudecătoresc, un curs regulat și temelnic, publicarisirea Codicii țivile, era una din cele mai grabnice măsuri […]

Codica civila a Principatului Moldovii 5Tălcuirea alfaviticească a cuvintelor tehnice, atât a celor împrumutate de la limba latină, mama limbei naționale, după pilda națiilor luminate a Evropii, cât și acelor ce să află bune, tipărite în cărți vechi românești, date însă uitării, precum și a altor noî neapărate cuvinte, formăluite după firea limbei naționale.

A.

Avutoriu, de mai înainte, adecă acel ce au avut mai înainte un lucru.
Act, este un înscris, ce cuprinde un lucru, ori vreo alcătuire, care așază prințipalnica temelie a unei pricini.
Activă datorie, banii ce are cineva a lua de la altul.
Activă stare, averea cuprinzătoare în lucruri mișcătoare ori nemișcătoare și în luaturi […]”

Sursa: Biblioteca Facultății de Istorie din Iași.

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: