Tipărituri vechi

românești sau despre români

Istorie politică și socială a Principatelor Dunărene, Iași, 1856

Istorie politica si sociala a Principatelor Dunarene 1„Istorie politică și socială a Principatelor Dunărene, de D. Elias Regnault. Tradusă de Ioan Fătu. Iașii. Tipografia Buciumului Romanu. 1856.

Istorie politica si sociala a Principatelor Dunarene 2București e o politie (=un oraș) de tot orientală prin constrastul neîncetat al înavuțirei și al mizeriei, al luxului și al necurățeniei. Bordeie urâte în coastele caselor boierești, țigani mai de tot goli, în fața boierilor împodobiți; harabale mari trase de boi sau de bivoli ciocnindu-se cu cele mai strălucite echipajuri; turme de porci tăvălindu-se în glodul stradelor, în mizlocul nechezărei armasarilor celor mai frumoși; strigătele arnăuților ce escortează pe un funccionariu înalt, mestecându-se cu plănsetele cerșitorilor sau cu cântecele țiganilor, toate gradele de durere și de bucurie, de îngiosire și de insolință, de necurățenie și de strălucire, precum și icoana foamei în fața celor mai neertate desfrânări: astfel este fizionomia Bucureștilor.

Pentru a completa tabloul nu putem face alta decât să reproducem descrierea pitorească ce face acestei politie un om care, în curs de mai mulți ani, i-au văzut toate strălucirile și toată pulberea.

Se văd în politia aceasta, zice Domnul Valian, mlaștini în care înoată broaștele și broscoii, meideanuri unde ursariul vine să-și pună cortul, cvartaluri în așezătură înecate la fiecare primăveară; o

Istorie politica si sociala a Principatelor Dunarene 3pave stricată și coperită de glod în adâncime de o palmă, drumuri năuntrice prin care cineva merge pe gunoaie pănă ce dă de vro râpă; câteva frumoase oteluri, sau mai bine case cu ogrăzi nemărginit de mari; și în mizlocul tuturor acestor, echipajuri strălucite trase de cei mai frumoși cai; în năuntru femei elegante, cavaleri de modă; în coadă ungureni îmbrăcați cu jachete, și albanezi coperiți de toge romane; pretutindene cară de lemne și de făn, boi slăbiți de lipsă și de muncă; pretutindene țerani îmbrăcați cu cojoace, țigani giumătate goi, sau coperiți de stremțe; baratce și bordeie în apropiare de palaturi; înavuțiții în calesce, serimanii prin glod; dară cu toții în vârtejuri de colb, care vara acopere politia ca cu un simbol de deșertăciune (Romania, t. III, p. 101).

Politia Iașii are asupra Bucureștilor avantagiul unei poziții sănătoase și romantice. Așezată pre culmea unui deal frumos, de unde se pare a luneca în apele Bahluiului, ca pentru a-și băia picioarele, ea vede desfășurându-se în fața sa coastele orientale ale dealului Bordea, ale cărui coloare formează un tablon întins de frumsețe schimbăcioase și de statornice înavuțiri de producte și de pometuri. Ea îmfățoșează asemine o privire mai puțin orientală decăt Bucureștii; centrul ei este mai european, și stradele sânt mult mai regulate. E adevăr că aceste îmbunătățiri se atribuesc la trei mari arderi, din care cea mai de pre urmă în anul 1827, prefăcut în cenușă cea mai mare parte a vechilor locuințe, și nevoi pre

Istorie politica si sociala a Principatelor Dunarene 4trândavul boieriu a-și face o casă mai îndemănatică. Dară se vede că aceasta e o revoluție silită; ce au scăpat de foc au rămas neatins în starea cea veche, și politia au luat astfel o îndoită fizionomie, adecă gustul oriental, îmbinat cu cel occidental, încât astăzi cineva poate zice că Iașul nu e mai mult oriental, dar cu toate acestea el nu e încă schimbat după stilul apusan. Iașii, zice D. Valian, îmi pare cu un tănăr ofițiriu, care la formarea miliției Moldo-Române sta cu mândrie înaintea liniilor de soldați, cu șapca pe cap, cu blana peste uniformă, și cu papucii peste cibotele cu pintini (Romania, t. III, p. 437).

Iluminarea politiei nu e nicicum ca la București, o prădăciune; cinci sute cincizeci de lampe cu oleiu dau o lumină adevărată. Besericile nu așa de numeroase, ca la șesezeci în totul, sânt zidite mai cu eleganță și mai pombos decorate.

Cea mai însemnată acea a Trei-Ierarhilor, fundată la 1622 de cătră Vasilie Lupu, este închinată marilor Dascali: Vasile cel Mare, Ioan Hrisostomul și Grigorie Teologul. Întocma ca și capitala României (=Țării Românești), Iașii este precurmat de numeroase grădini ce încântă privirile, mai ales într-o politie zidită în amfiteatru.

Ca locuință a Principelui și scaun al guvernământului, Iașul are o poziție din cele mai neîndemănatice. Așezat patru leghe departe de frontieră, el e pururea cea întăie politie a țerei ocupată de cătră năvălitoriul rus, și cea mai de pe urmă deșertată.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: