Tipărituri vechi

românești sau despre români

Cheia înțelesului, București, 1678

Cheia intelesului, 1678„Cheaia înțelesului, scoasă pre limbă rum(ă)nească cu osârdiia prea sfințitului Kir Var(laam) Mit(ropolit) Ugr(o)vlah(iei), în zil(ele) prealum(inatului) dom(n) Io Șer(ban) Voevod și s-au tipărit întăiu în mitrop(olia) Bucureșt(ilor), anii Dom(nului) 1678.

Cheia intelesului 1Semnul carele iaste de la Dumnezeu prea sfinților mitropoliți Țărăi Ugrovlahiei.

De în patru stihii, pre om Dumnezeu l-au zidit,
și patru seamne, arhiereilor au dăruit.
Crucea, cărja, mitra și capasul mare,
cu aceaste patru arme, să bat războiu tare.
Cu crucea vrăjmașul nevăzut să biruiască,
cu cărja oile ceale sufletești să păzească.
Mitra podoabă arhierească însemnează,
capasul umbrire Duhului Sfânt lucrează.
Fiind și kir Varlaam Țărăi Rumănești păstoriu,
să află limbii sale de cuvăntul lui Dumnezeu dăruitor.

Cheia intelesului 2Varlaam, cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop i Mitropolit al Târgoviștii și al scaunului Bucureștilor, Exarh plaiului și toată Ugrovlahiia.

Tututor pravoslavnicilor creștini, carii sănt născuți întru limba noastră rumănească sănătate spăsenie, roagă și priiaște cu toată inema.

[…] dăndu-ni-se și și noaă de la putearnicul și a tot țiitoriul Dumnezeu talantul adecă darul diregătoriei arhierești a Țărăi noastre Rumănești, cu păstoriia și cu stăpâniria oilor celor cuvăntătoare

Cheia intelesului 3și făcute după chipul Sfinției sale, spaimă și grijă ajungându-mă pentru cuvăntul dătătoriului de talanți am socotit întru inema mia, că a multe răutăți învață lenia. Dirept aceaia, chibzuiu ca să nu mă aflu întru lene pentru negrijirea talantului, care mi s-au dat mie de la stăpânul și Dumnezeul mieu Iisus Hristos, ce cu căt mi-ar fi putearia priceaperii meale să-l înmulțesc întru neamul mieu rumănesc. Și această socoteală și chibzuială viind întru inema mia, cu ajutoriul aceluia ce petreace mai pe deasupra ceriurilor întru mărirea veacinică, Părintele, făcătoriul veacilor și a tuturor faptelor, apucatu-m-am, și cu multă osrădie am nevoit, și dascali de tipografie am adus în sfânta și de Dumnezeu păzita Mitropolie a Scaunului Bucureștilor, și i-am așezat și de iznoavă tipografie adecă tipariu de tipăritul cărților am rădicat, cu toate meșterșugurile căte au trebuit; și iarăș mai de iznoavă cu tot denadinsul socoteală și cercetare am făcut, ce carte ar fi deoca(m)dată mai de folos întru neamul rumănesc a să tipări și a să da besearecii noastre cei pravoslavnici, și am aflat această carte ce să chiamă sloveneaște Cliuci razumeaniia, adecă ce să zice rumâneaște Cheaia înțelesului, făcută și culeasă dintru multe scripturi sfinte, cu bună socoteală scoasă pre limbă rusească de prea învățatul Kir Ioanichie Galetovschi, arhimandritul Cernigovului, carea fiind tipărită întru vestita cetate a Livovului […]”

Sursa: www.dacoromanica.ro

 

Single Post Navigation

3 thoughts on “Cheia înțelesului, București, 1678

  1. Gloria on said:

    Curios lucru „talant e descris in biblie ca moneda destinata de a fi usata pentru profit (daca n-o fi vre-o incalceala facuta de vescnicii camatari 🙂

  2. Ţinând cont că un talant echivala cu aproximativ 50 kilograme, putem spune că vorbim mai degrabă de o unitate de măsurare a masei, decât despre o monedă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: