Tipărituri vechi

românești sau despre români

Gheografia sau Scrierea Pământului, Buda, 1814

Gheografia, Buda, 1814„Gheografia sau Scrierea Pământului, întocmită după orânduiala cea mai noao, așezată pentru 4 părți ale Pământului, adecă: Europa, Asia, Africa, America cu tot cuprinsul lor.

Acum întâiu de un iubitoriu de neamul Românesc pre Românie tălmăcită, și dată afară la lumină.

Tomu I.

Cu toată cheltuiala lui Nicola Nicolau din Brașov s-au tipărit.

La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei. 1814.

Gheografia 1Marele Prințipat al Ardealului.

Această țară a Ardealului iaste despre răsărit de la țara Ungurească, ce se numeaște Transilvania.

Pământul Ardealului iaste bun, roditoriu în grâu, vin, și poame, are miniere de aur, argint, și aramă, ocne de sare. Se hotăreaște despre răsărit cu Moldavia, și cu țara Românească.

Despre amiiază zi cu Craiova, și despre apus cu țara Ungurească, carea îl încunjură și despre miiază noapte.

Are cetățile ceale mai mari și mai vechi, întâiu Bistrița la hotarul despre Mara-Murăș, apoi spre amiiază zi Clauzenburg sau Clujul, unde stă acum și Gubearn a Ardealului pe apa Someșului; și aci iaste acum Gubernator Exelenția sa Graful Gheorghie Banfi. Se numără lăcu(i)tori 25.000. Pe apa Mureșului, iaste Murăș-Vașarheiul cetate Crăiască, unde e Tabla cea Crăiască.

Și cătră începutul Oltului iaste Făgărașul, aci iaste un pod stătătoriu pe apa Oltului foarte minunat, apoi cetatea Brașovului, cetate mai mare în Ardeal, cu norod mult, anume lăcuitorii sânt cu numărul 20.000. Partea cea mai mare acestora sânt Români, și cu multe fealiuri de meșteșuguri, lăcuit cu multe națioane

Gheografia 2de oameni; fiind supt munte, are izvoară de ape foarte bune, ba are între alte și o besearică Românească de leagea grecească neunită foarte frumoasă și înpodobită.

Apoi mai spre apus Sibiul, cetate mare, unde iaste și lăcuința episcopului Românesc de leagea grecească pravoslavnic, carele astăzi iaste Preasfințitul Vasilie Moga.

Aici iaste și Seminariu de clirici de leagea grecească pravoslavnici, a cărora profesor iaste domniia sa Gheorghie Lazar. Iaste și altă shoală Românească, întru carea se învață dascalii, carii au a fi pre la shoalele ceale din țară, pre aceștea îi învaț(ă) domnia sa Moisi Fulea cel preste tot Marele Prințipat al Ardealului a Shoalelor Naționale Crăiesc Director. Aci se numără 13.300 lăcuitori.

Sânt și alte multe cetăți prin țară, după cum sânt Beligradu, Deva, Gherla, Blajul, unde iaste mitropolia și rezidenția vlădicului Românesc celui de leagea grecească catholic, carele astăzi iaste Exelenția sa Ioann Bob, al statului adevărat sfeatnic din lontru și a strălucitei ceate a înpăratului Leopold cealui Mare commendator. Are și seminariu Românesc mare de clirici, ba și o mănăstire ce iaste de călugări Românești strălucită. De vreo câțiva ani are și capitulum de 7 canonici. Tipografie Românească încă iaste acolo, și toate shoalele sânt acolo pănă la Poesia, Ritorica, și ceale mai înalte, adecă Filosofia, Theologhia.

Națioanele, care poartă chipul țărei, sau ceale priimite sânt, Neameșii, Săcuii și Sasii. Neameșii sânt o parte Unguri, o

Gheografia 3parte Români. Afară de aceștea sânt Ungurii și Românii, carii nu sânt neameși, Armeanii, Schiaii, Grecii, Jidovii, Țiganii. Numărul lăcuitorilor Ardealului iaste la doao milioane, Românii decât toți ceialalți înpreună socotiți, cu mult mai mulți sânt. Reghementuri de cătane regulare sânt pedestri doao, și călăreți unul, care cea mai mare parte stau din Români; ci se numesc Reghementuri Ungurești. Doao Reghementuri pedestri sânt numai din Români, și doao Reghementuri sânt din Săcui, un Reghement milităresc de călăreți se chiamă săcuesc, totuși stă nu numai din Săcui, ci înpreună și din Români.

Râurile Ardealului ceale mai mari sânt: Oltul, Murășul, începutul lor iaste de la scaunul Ciucului în Săcuime.

Gheografia 4Moldavia.

Moldavia încă are al său Domn, care se numeaște Voevod, are scaun în Târgul Iașului, carele mai demult au fost în Suceava, dară fiind țara închinată Turcilor, dă dajde. În Iași sânt lăcuitori 15.500 și are mitropolit astăzi pre Preasfințitul Veniamin, care cu învăpăiată dragoste se arată cătră neamul Românesc prin tipărirea folositoarelor cărți Românești.

Hotarăle Moldaviei se încep din vârful munților despre apus și despre răsărit, era odată Marea Neagră, iară acum cu Bugeacul […]”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: