Tipărituri vechi

românești sau despre români

Cuvântare spre mângâierea și îmbărbătarea norodului, Cernăuți, 1848

Cuvântare spre mângâierea și îmbărbătarea norodului, Cernăuți, 1848„Cuvântare, spre mângăerea și înbărbătarea Norodului celui certat prin săcetă, lăcustă, războiu și holeră în vara anului de la Hristos 1848, alcătuită de Parohul Samoil Andrievici, tipărit pe cheltuiala osârdioșilor gospodari din satul Ceahor spre închinare la toate bisericele din Bucovina.

Cuvantare 2Prilejul cuvântări(i).

Preosfinție Sa Dreptcredinciosul nostru Episcop, Kirio Kir Eughenie, văzând ceale ce pătimește Norodul în curgere anului de față, au aflat că aceste toate sânt o certare dumnezăească pentru multele greșale și nelegiuiri a vecului de acum, de videre acestor bântuele fiind pătruns părintescul nostru Arhipăstoriu au dat în aceasta până acu de Dumnezeu păzită Eparhie o Epistolie arhierească învățând, că precum totdeuna așa și acu numai prin pocăință îndreptare și rugăciune va pleca asupra sa mila și îndurarea Tatălui cerescu; rânduind de înpreună, ca în scoposul acest să se facă în S(fânta) Biserică Miercurea și Vinerea Paraclisul Născătoarii de Dumnezeu, ca doară pre lângă altele și prin mijlocirea precuratăi fecioare s-ar ușura norodul de aceste nespuse greutăți.

Cuvantare 3Cuvântare.

Toți cei ce sântem încă vii și videm ceale ce se întâmplu înprejuri, nu avem alta scăpare, decât să rădicăm ochi și mânele spre ceriu și să strigăm suspinând ca David zicând: Doamne nu ne mustra pre noi cu urgie Ta; și nu ne certa pre noi cu mânie Ta!

Săceta cea mare, care au cuprins locurile țări încă de cu primăvară, au adus scădere între rodurile de țarină; și au înzădărnicit sudoarea noastră, nădejdea noastră, mângăerea noastră. De s-au rădicat pe unele locuri holdele, au venit asupra lor întunerece de lăcustă; și unde s-au așezat, toate au stârpit. Pretutindene înpărecheri, zurbăle și un războiu mare, în care curgu șurlăe de sânge omenescu. Ce easte mai rău decât săceta? Ce easte mai stricătoriu decât lăcusta? Ce easte mai ticălos decât războiul? Și aceste tustrele cazne odată s-au adunat! Ba! încă una care întrece pre ceale trii – holera cea năprasnică, care au deșărtat în alte țări case gospodărești, și au pustiit curți boerești – aceasta boală cumplită au întrat și în țară noastră, răpind fără de milă pre oameni! Nu cauta la stare, nu alege vârsta, nu cruță soiul. Tot feliul de oameni se bolnăvescu, tot feliul de oameni mor de acul ei veninos. Și de ar trăgăna măcar cu vremea, apoi tot ar mai fi cum ar fi. Însă – așa de grabnică moare unul după altul, că nu apucu copii să petreacă la mormănt părinți, nu apucă soțul să bocească pre soți, nu apucu rudeniile să facă comând pentru rudenii. Ice plângu copii sermani, cole să tânguescu vădane tinere; din o parte se aude bocetul maicelor, din alta căinările bătrânilor că au rămas (fără) de copii.

Aceste sânt ceale ce am ajuns noi! Cu tânguire trebue să zicem: că zile rele am ajuns! Toate aceste sânt însă o certare pentru greșalele și nelegiuirile vecului de acum. Dumnezeu au lăsat aceste mustrări asupra noastră, ca să deștepte pre oameni din somnul păcatului. Aceasta easte una pentru înbărbătarea noastră; iară alta easte, că de se vor căi și de se vor întoarce oameni iarăși la căile ceale svinte, de la care s-au fost abătut – și Tatăl cerescu iarăși va căuta cu milă asupra noastră și ne va ușura pre noi de ceale ce ne au cuprins […]”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: