Tipărituri vechi

românești sau despre români

Mihail Cantacuzino, Istoria Țării Românești, Viena, 1806

Mihail Cantacuzino 1„Istoria politică și geografică a Țării Românești din așezarea ei cea mai veche până la anul 1774. Acum pentru întâia oară publicată cu cheltuiala prea cinstiților și de neam iubitorilor Frați Tunusli. În Viena Austriei, la Gheorghe Vendoti 1806. (traducerea din BRV, vol. II)

Mihail Cantacuzino 2Capitolul XXVI
Despre scoalele domnești

Scoala grecească mai întâi a fundat-o Șerban Vodă Cantacuzino; și aceasta s-a susținut și de Domnii ce l-au urmat cu lefe anuale date din Vistierie.

În Monastirea Sântului Sava:

  • Un profesor primariu la științele filosofice.
  • Un profesor secundariu la litere.
  • Un al treilea la cele ordinare.

Mihail Cantacuzino 3Scoala slavonească a fost mai de înainte în biserica veche a Sântului George, susținută de toți Domnii următori. Aceasta are doi profesori, unul primariu și altul secundariu.

Lefele acestor profesori până la un timp se da din Vistierie, dar mai târziu chibzuindu-se Domnii, au lăsat scutită de dări Monastirea Glavaciocul, și dându-o Mitropolitului, acesta s-a obligat a plăti lefele profesorilor din venitul ei. Această rânduială s-a păzit până la un timp.

Capitolul XXVII
Despre spitale

Monastirea Colței s-a fondat de spătariul Mihai Cantacuzino. Acesta a dotat-o cu venituri destinate a întreținea:

  • Doă spitale pentru bolnavii răniți cu așternuturile și cu chrana lor;
  • O Spițerie și un chirurg pentru trebuința acestor spitaluri;
  • O școală slovenească și un cântăreț, care să dea lecțiuni, cu lefe de la Monastire.

Mihail Cantacuzino 4Sântul Pantelimon s-a fundat de Grigorie Vodă Ghica, și s-a dotat de el cu venituri destinate a întreținea:

  • Un spital pentru răniți;
  • Un spital pentru bolnavi;
  • Un medic și un chirurg;
  • Un spițer;
  • Un spital afară din Monastire la schitul Sântului Vissarion pentru cei molepsiți, cu toate cheltuelele pe seama Monastirei.

Biserica cu Bradu, făcută de Michai Logofătul de Divan, a fost miluită și aceasta cu chrisov domnesc. În chiliele sale au asil 24 femei bătrâne, cari capătă nutriment și îmbrăcăminte din venitul bisericei.

Doamna Balașa remâind fără copii, a fundat Monastirea care poartă asemine nume, și închinându-i casa și toată averea ei, a destinat-o să fie asil pentru străini și orfanotrofie, casă de ajutoriu pentru măritișul fetelor serace și orfane, precum și scoală de învățiătură pentru cei ce vor să se preoțească. Dar fiind că acestei Doamne i s-a întâmplat moartea fără veste și n-a apucat a face nici chrisov, nici // testament, instituțiunea sa nu se păzește întocmai de către epitropi.

La monastirile acestea în care sunt spitalele, nu sunt nici egumeni nici călugări. Ele se cârmuesc de epitropi mireni, având și preoți mireni.”

Traducerea după Istoria politică și geografică a Țerei Romanesci de la cea mai veche a sa întemeiere pănă la anul 1774, dată mai întâiu la lumină în limba grecească la anul 1806 de Frații Tunusli, tradusă de George Sion. Bucuresci. Typographia Națională alui Stephan Rassidescu. 1863.

Sursa imaginilor: www.dacoromanica.ro

Anunțuri

Single Post Navigation

One thought on “Mihail Cantacuzino, Istoria Țării Românești, Viena, 1806

  1. Pingback: Fondul de carte românească veche al Academiei Române – Filiala Iași | Tipărituri vechi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: