Tipărituri vechi

românești sau despre români

Franz Josef Sulzer, Istoria Daciei Transalpine (1782)

Franz Josef Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, 1782Geschichte des transalpinischen Daciens 1„Vestitul nostru predicator al Mitropoliei și actualul arhimandrit, părintele Alexe, așa se numește el în călugărie, născut însă cu numele de Ordek sau dracu, un ungur reformat, a venit (după ce a trecut în fugă prin niște școli latinești), nu știu cum, scrib în casa unui magnat, ce se bucura atunci de multă considerație în Transilvania, și prin protecția lui a ajuns cancelist, chiar în guberniul regal de acolo.

Geschichte des transalpinischen Daciens 2După multe excese, mari și mici, cum ar fi: că s-a însurat cu o bătrână, pe care apoi a chinuit-o până la moarte, a risipit în curând averea ei cu orgii, cu care prilej și-a rupt un picior și, în cele din urmă, cum nu avea nimic cu care să-și ducă mai departe această viață veselă, a înșelat lumea și chiar pe propriul său patron și binefăcător l-a jefuit… și a găsit că este momentul să se facă nevăzut. Salvarea cea mai apropiată și sigură pentru asemenea indivizi era în Țara Românească și Moldova. Dar țările acestea fuseseră ocupate de ruși. Ce putea face în mijlocul ostașilor un biet cancelist? Inspirație fericită! Mintea sa îl învață că trebuie să-și trădeze patria sa rușilor, care de-a lungul acestui război întrețineau o așa mare prietenie cu Curtea imperială germană. Fanatismul, pe nedrept numit religie, trebuia să pună în mișcare întregul plan patriotic. Însă rușii l-au respins cu dispreț, dar cu atât mai mult s-a recomandat Ordek clerului valah prin acest pas. El vine plin de speranța unei bune căpătuieli să-și ridice lucrurile și hainele rămase în Transilvania, dar trecând de la Oituz spre Brașov, află că a fost denunțat, și se salvează la mănăstirea franciscanilor,

Geschichte des transalpinischen Daciens 3se face catolic, cere să fie primit drept călugăr, se spovedește și împărtășește la fiecare săptămână, face mătănii și sărută pământul cu pletele zburând vâlvoi, ca un anahoret pocăit în fața corului, în prezența comunității creștine, de zece ori într-un sfert de oră, prostește pe o biată femeie bătrână cu făgăduiala să se însoare cu ea în Țara Românească și să o facă bogată, într-atâta încât ea îi trimite zi de zi mâncare la mânăstire și sărăcește pentru el până la cămașă, apoi el dispare în mare taină și se face călugăr la Mitropolia de la București și predicator, apoi arhimandrit și stareț la mânăstirea de la Brebu, lângă Câmpina, și, în sfârșit, după ce a intrat în datorii împreună cu mânăstirea, încercând zadarnic să fabrice aur, după cum îl amăgiseră niște înșelători din Transilvania, a și fost închis de aceea câteva luni în închisoarea arhiepiscopală. După aceea, l-a numit mitropolitul printre vizitatorii generali extraordinari ai mânăstirilor din Banatul Craiovei, spre a-i da prilejul să mai câștige ceva pentru a-i mulțumi pe creditorii săi. El a înșelat și încrederea șefului său spiritual, prin stoarcerile sale exagerate, încât numai bunătatea mitropolitului l-a salvat de urmărirea amară a mânăstirilor vizitate. Toată pedeapsa ce i s-a dat pentru aceste isprăvi a fost – așa cum a recunoscut el însuși cu bucurie – că mitropolitul l-a numit ungur nătâng, care nu știe să-și potrivească mai bine treburile.”

Sursa traducerii: Călători străini despre Țările Române, vol. X, partea I, București, 2000 (pe www.dacoromanica.ro)
Sursa imaginilor: Franz Josef Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist: der Walachey, Moldau und Bessarabiens, vol. III, Viena, 1782

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: