Tipărituri vechi

românești sau despre români

Trecerea baronului François de Tott prin Moldova (1767)

Mémoires du baron de Tott, sur les Turcs et les Tartares, Amsterdam, 1784Baron de Tott 1„Baronul (către însoțitorul său):
Îndemânarea dumitale, la trecerea Prutului și buna ospătare pe care ne-o dai, nu mi-ar lăsa nimic de dorit, scumpul meu Ali-Aga, dacă ai bate mai puțin pe acești sărmani moldoveni sau dacă nu i-ai bate decât atunci când nu te ascultă.

Ali-Aga:
Ce poate să le pese că-i bați înainte sau după, de vreme ce tot trebuie să-i bați? Nu e mai bine oare să terminăm odată decât să mai pierdem timp?

Baronul:
Cum oare să pierdem timp? Înseamnă oare să-l folosești bine, bătând

Baron de Tott 2fără rost nenorociți a căror bunăvoință, putere și supunere duc la capăt chiar lucruri cu neputință.

Ali-Aga:
Ei domnule, dv. vorbiți turcește, ați locuit la Constantinopol, cunoașteți pe greci și nu știți că moldovenii nu fac nimic decât după ce-i znopești (în bătăi)? Mai credeți cumva că trăsura d-voastră ar fi trecut Prutul dacă nu i-ași fi bătut toată noaptea până la sosirea voastră pe malul râului?

Baronul:
Da, eu cred că ar fi făcut toate acestea fără a fi bătuți, numai de teama că vor fi bătuți; dar, oricum ar fi, nu mai avem niciun râu de trecut; poșta ne dă cai, nu ne

Baron de Tott 3trebuie decât alimente și acest lucru mă interesează, căci îți mărturisesc, scumpul meu Ali, că bucatele de care faci rost cu lovituri de ciomag îmi stau în gât, lasă-mă să le plătesc, e tot ce doresc.

Ali-Aga:
Desigur, este calea cea mai bună pentru a nu avea indigestie, căci banii voștri nu vă vor face rost nici măcar de pâine […] Vă spun că nu veți avea pâine,

Baron de Tott 4eu cunosc pe moldoveni, ei vor să fie bătuți. De altfel, eu sunt însărcinat să vă dau întreținerea fără plată peste tot și acești nemernici de necredincioși sunt destul de bogați ca să fie supuși la sarcini și mai grele; aceasta le pare ușoară și vor fi mulțumiți, numai să fie bătuți.

Baronul:
Te rog, scumpul meu Ali-Aga, nu mă refuza. Renunț să mi se dea întreținere fără plată și garantez că ei vor renunța să fie bătuți, numai să li se plătească; mă însărcinez cu aceasta; lasă pe mine.

Ali-Aga:
Dar vom muri de foame.

Baronul:
Este o încercare pe care am chef să o fac.

Baron de Tott 5Ali-Aga:
Vreți acest lucru cu tot dinadinsul, fie. Faceți această experiență de care mi se pare că aveți nevoie pentru a cunoaște pe moldoveni, dar odată ce îi veți fi cunoscut, gândiți-vă că nu este drept ca să mă culc flămând și, când banii voștri sau elocința voastră vor da greș, veți găsi nimerit, fără îndoială, să folosesc metoda mea.

Baronul:
Bine și deoarece suntem înțeleși, trebuie doar ca la primul sat unde va fi să dormim, să găsesc pe primar ca să mă pot înțelege cu el prietenește pentru hrană și să fie un loc bun

Baron de Tott 6pe lângă vreun adăpost unde să ne putem petrece noaptea, fără a ne amesteca cu locuitorii și fără vreo teamă de ciumă care a început să se ivească în Moldova.

Atunci – spuse Ali-Aga – pot să mă lipsesc de a o lua înainte. În același timp, a poruncit unuia dintre oamenii săi să îndeplinească porunca pe care i-o dădusem și mi-a repetat zâmbind că nu voia să se culce flămând.

Drumul ce ne mai rămânea de făcut nu ne-a îngăduit să sosim decât după apusul soarelui și locuința noastră putea fi recunoscută după focul care fusese făcut acolo.

Credincios făgăduielii sale, însoțitorul meu, descălescând, s-a dus să se încălzească și s-a așezat cu cotul rezemat de șaua sa, cu biciul său pe genunchi ca să guste din plin plăcerea pe care trebuia să i-o fac. Din partea mea nu am fost mai puțin grăbit să mi-o asigur pe a mea, făcându-mi rost de hrană

Baron de Tott 7mulțumită schimbului care îndestulează nevoile omenirii. Am întrebat de primar și mi-a fost arătat la câțiva pași; apropiindu-mă de el spre a-i da 20 de scuzi, pe care i-am pus jos pe pământ, i-am vorbit pe turcește și apoi pe grecește, cu aceste cuvinte traduse întocmai:

Baronul (pe turcește):
Ține prietene, iată bani pentru a-mi cumpăra hrana de care avem nevoie; mi-au plăcut întotdeauna moldovenii, nu pot suferi ca ei să fie tratați fără omenie și socot că îmi vei găsi repede o oaie și pâine; păstrează restul banilor ca să bei în sănătatea mea.

Moldoveanul (făcându-se că nu știe turcește):
Nu știu.

Baron de Tott 8Baronul:
Cum, nu știe? Nu știi turcește?

Moldoveanul:
Nu, turcește nu știe.

Baronul (pe grecește):
Hai să vorbim grecește, ia banii ăștia, adu-mi o oaie și pâine, asta e tot ce îți cer.

Moldoveanul (prefăcându-se că tot nu înțelege și făcând semne pentru a arăta că nu se găsește nimic în tot satul său și că acolo se moare de foame):
Nu pâine, săraci; el nu știe.

Baronul:
Cum, nu aveți pâine?

Baron de Tott 9Moldoveanul:
Nu pâine, nu.

Baronul:
Ah, nenorociților, mi-e milă de voi; dar cel puțin nu veți fi bătuți; și asta este ceva; este desigur foarte greu să te culci fără să cinezi, sunteți totuși o dovadă că sunt mulți oameni cumsecade cărora li se întâmplă așa ceva. Auzi, scumpul meu Ali: dacă cu bani nu faci nimic aici, cel puțin vei recunoaște că loviturile ar fi fost zadarnice. Acești nenorociți n-au nimic și îmi pare mai rău (de aceasta) decât de a fi silit eu însumi să mă lipsesc de toate deocamdată, mâine vom avea mai multă poftă de mâncare.

Ali-Aga:
Ei, în ce mă privește nu cred că poate fi mai mare decât astăzi.

Baron de Tott 10Baronul:
E vina dumitale. de ce ne-ai oprit în satul acesta păcătos, unde nu se găsește nici măcar pâine? Vei posti: aceasta îți va fi pedeapsa.

Ali-Aga:
Sat păcătos, domnule, sat păcătos; dacă întunericul nopții nu vi l-ar ascunde, ați fi încântat de el; este un mic târg; e belșug de toate; se găsește până și scorțișoară.

Baronul:
Ei bine, mă prind că pofta dumitale de a-i bate a pus din nou stăpânire pe dumneata.

Ali-Aga:
Nu domnule, pe legea mea nu este decât

Baron de Tott 11pofta de a cina care nu mă va părăsi, cu siguranță, și pentru a o satisface și a vă dovedi că eu cunosc mai bine pe moldoveni decât dumneavoastră, lăsați-mă pe mine să vorbesc cu acesta.

Baronul:
Oare foamea îți va fi mai mică după ce îl vei fi bătut?

Ali-Aga:
A, vă garantez că da, și dacă nu veți avea într-un sfert de oră cina cea mai grozavă, îmi veți da înapoi toate loviturile pe care i le voi fi dat eu.

Baronul:
Dacă este așa, nu mai am nimic de zis, mă prind cu dumneata dar ține minte: dacă bați un nevinovat, ți-o voi întoarce din toată inima.

Baron de Tott 12Ali-Aga:
Cât veți voi, dar să fiți un martor tot atât de liniștit cum am fost eu în timpul tocmelii dumneavoastră.

Baronul:
Ai dreptate, îți voi lua locul.

Ali-Aga, după ce s-a sculat și și-a ascuns biciul sub haină se apropie de grec (moldovean) și-l bate prietenește pe umăr:
Bună ziua, prietene, ce mai faci? Ei, vorbește odată, nu-l recunoști pe Ali-Aga, prietenul tău? haide vorbește odată.

Moldoveanul:
Nu știe!

Baron de Tott 13Ali-Aga:
Nu știe! ha, ha, asta e de mirare. Cum prietene, fără șagă nu știi turcește?

Moldoveanul:
Nu, nu știe.

Ali-Aga (cu un pumn aruncă pe primar la pământ și îi dă cu piciorul pe când acela se ridica):
Ține, nemernicule, asta-i ca să înveți turcește.

Moldoveanul (vorbind turcește corect):
De ce mă bați? Nu știi oare că suntem niște oameni sărmani și că domnii noștri abia dacă ne lasă aerul pe care îl respirăm?

Ali-Aga către baron:
Ei bine, domnule, vedeți că

Baron de Tott 14sunt un bun profesor de limbi străine și că vorbește turcește de minune? Acum cel puțin putem să mai stăm de vorbă și asta e ceva (către moldovean, sprijinindu-se pe umărul lui): Acum că știi turcește, prietene, spune-ne cum îți merge ție, nevestei și copiilor tăi.

Moldoveanul:
Pe cât se poate de bine când ești lipsit adeseori de cele trebuincioase traiului.

Ali Aga:
Bine, glumești prietene; nu-ți lipsește decât să fii ciomăgit ceva mai des, dar va veni și aceasta, să trecem acum la treaba noastră. Îmi trebuie numaidecât două oi, doisprezece pui, doisprezece porumbei, cincizeci de funți de pâine, 4 ocale de unt, sare,

Baron de Tott 15piper, nucșoară, scorțișoară, lămâi, vin, salată, untdelemn de măsline bun și totul să fie îndestulător.

Moldoveanul (plângând):
V-am mai spus că noi suntem niște nenorociți care nu avem nici pâine; unde vreți să găsim scorțișoară?

Ali-Aga (scoțându-și biciul de sub haină și bătându-l pe moldovean până ce o ia la fugă).
Ah, ghiaur nemernic, n-ai nimic! Bine, te voi îmbogăți eu așa cum te-am învățat și turcește (grecul fuge, Ali-Aga se întoarce și se așează lângă foc). Vedeți domnule că rețeta mea e mai bună decât a dumneavoastră.

Baronul:
Ca să faci pe muți să vorbească, da, recunosc,

Baron de Tott 16dar nu și ca să avem cu ce cina. De aceea cred că îți sunt dator câteva lovituri, căci metoda dumitale nu ne aduce mai multe de-ale mâncării decât a mea.

Ali-Aga:
De-ale mâncării? Oh, nu vom duce lipsă de așa ceva și dacă peste un sfert de oră, cu ceasul pe masă, tot ce am poruncit nu va fi aici, iată biciul meu, puteți să-mi dați înapoi toate loviturile pe care i le-am dat eu.

Într-adevăr, nu trecuse încă sfertul de ora și primarul ajutat de trei din tovarășii lui ne-a adus toate proviziile, fără să uite scorțișoara.

După această pildă, cum să nu mărturisesc că rețeta lui Ali era mai bună ca a mea și cum să nu mă vindec de mania umanitară?”

Sursa traducerii: Călători străini despre Țările Române, vol. IX, București, 1997 (pe www.dacoromanica.ro)
Sursa imaginilor: Mémoires du baron de Tott: sur les Turcs et les Tartares, vol. II, Amsterdam, 1784

Single Post Navigation

One thought on “Trecerea baronului François de Tott prin Moldova (1767)

  1. Traiasca Romania Mare! on said:

    Bietii romani! – de unde nu aveau trebuia sa dea si de pomana la dihaniilie turcesti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: