Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alecu Russo, Iașii și locuitorii lui în 1840 (din manuscris)

Alecu Russo, Iașii și locuitorii lui în 1840Jassy et ses habitants
en 1840 par A. Russo

Jassy a commencé depuis quelque temps à exciter la curiosité du public européen non excentriquement par elle-même, mai parce que, comme capitale de notre principauté, c’est aussi un point de la grande question d’Orient.

Jusqu’en 1830, cette ville, si intéressante sur le point de vue de ses moeurs et ses coutumes, recueil vivant des coutumes et moeurs de tous les peuples qui ont foulé le sol des deux principautés depuis le Dace errant et sauvage, depuis le Romain du Tibre, depuis toutes les hordes émigrantes qui s’étaient frayé a travers la vieille Dacie perdue une route sanglante pour fondre sur le coeur de l’Empire, jusqu’au Musulman farouche, au Polonais, à l’Hongrois, jusq’au Grec, enfin jusqu’au Russe moderne qui se prétend notre régénérateur politique, moeurs inconnus adaptés à des moeurs inconnus coutumes,

Traducere:

„Iașii și locuitorii lui în 1840

Iașii au început de câtva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu atât în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marei chestiuni a Orientului.

Până în 1830, orașul acesta, – așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechia Dacie pierdută o cale sângerată, spre a se năpusti în inima imperiului, până la musulman, leah, și ungur, până la grec și în sfârșit până la rusul de azi, care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute, adaptate la moravuri necunoscute,// obiceiuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale Evului Mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechiu și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentat de vremi și împrejurări așa fel, încât clădirea s-ar dărâma, dacă ai scoate o singură piatră, – Iașii, încă odată, până în 1830 nu erau cunoscuți lumii decât din buletinele armatelor imperiale rusești și, în cercurile literare, din câteva relații scurte și nu tocmai exacte ale câtorva călători, baronul Troot și alții […]”

Sursa transcrierii și a traducerii: Alecu Russo, Scrieri postume, Craiova (pe www.digibuc.ro)
Sursa imaginii: Alexandru Russo, Scrieri, publicate de Petre V. Haneș, București, 1908

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: