Tipărituri vechi

românești sau despre români

Autoritatea și fastul domnilor fanarioți în descrierea lui Stephan Ignaz Raicevich

Raicevich, Osservazioni storiche, naturali, e politiche intorno la Valachia e Moldavia

Osservazioni storiche (p. 160)

„Nu există cârmuire mai despotică decât cea care este exercitată de domni în Țara Românească și în Moldova, deși despotul are o situație precară și este, adeseori, un om de rând și fără talente, pe care l-au ridicat intrigile grecești, banii și favoarea Porții otomane și pe care o altă intrigă îl distruge sau îl face să se întoarcă la nimicnicia sa. Despotul adoptă însă o morgă atât de mare și de solemnă față de supușii care au nenorocul să geamă sub un astfel de jug, încât un boier, când i se întâmplă să se apropie de domn, se înfățișează tremurând și cu o comportare mai mult decât servilă. Am văzut pe mulți, când se ridica draperia de la ușă și intrau la audiența dorită, cum își făceau semnul

Osservazioni storiche (p. 161)

crucii, cerând ajutorul sfântului lor ocrotitor. Numai câtorva dintre cei mai aleși li se îngăduie să sărute mâna; de obicei, obișnuiesc să sărute picioarele sau poala hainei. Domnii sunt stăpâni pe viața și averea supușilor lor; când vor ei, pun să fie bătuți la falangă, îi aruncă în vreo închisoare, într-o mânăstire izolată, în fiare și, uneori, într-un acces de mânie, îi bat cu buzduganul pe care îl țin mereu la îndemână.

Osservazioni storiche (p. 162)Dispun și dăruiesc după placul lor pământurile și satele care aparțin domniei, astfel că le-au înstrăinat pe toate prin această risipă făcută pentru interesul lor particular.

Schimbă după placul lor pe cei care ocupă dregătoriile, dar cei care le părăsesc păstrează titlul și chiar onorurile și anumite avantaje. Domnii au totuși grijă să-i facă să treacă prin grade succesive,

Osservazioni storiche (p. 163)

astfel că, de pildă, un paharnic nu este făcut dintr-o dată ban al Craiovei sau logofăt, totuși un ban poate să ajungă fără greutate vistier, spătar sau hatman. Este necrezut de mare numărul celor cu titluri de boierie, deoarece domnii, fie din favoare, fie pentru banii pe care îi iau dregătorii, conferă în fiecare zi titluri de boierie și se știe cu aproximație cât costă fiecare.

În aceste țări omul cel mai de jos cu puțini bani e făcut boier și astfel hamali și grăjdari transformați în boieri se adresează unul altuia între ei cu cinstite boier pe românește sau Eveniasu pe grecește, adică boieria voastră.

În anul 1775, un boier muntean, cu numele de Cândescu, făcând

Osservazioni storiche (p. 164)

un complot, domnul pentru a-și arăta autoritatea, după ce a pus să-l aresteze, a poruncit să-l îmbrace cu hainele unui țăran, care se afla acolo din întâmplare, silind pe acesta să ia hainele boierului, care scos din boierie, a fost bătut în văzul tuturor și pus în fiare. Teama și uimirea țăranului la început, apoi vanitatea și îndrăzneala sa au stârnit râsul privitorilor și în această ținută s-a dus să facă vizită banului Filipescu, boier de primul rang și stăpânul lui, care, crezând că-l boierise domnul, așa cum se răspândise zvonul, l-a pus să șeadă lângă el și l-a tratat cu cafea. Comedia n-a durat mult, căci după prânz falsul boier a fost dezbrăcat și i s-au dăruit 50 de piaștri.”

Sursa traducerii: Călători străini despre țările române, vol. X, partea I, București, 2000 (pe www.dacoromanica.ro)
Sursa imaginilor:  I.S. Raicevich, Osservazioni storiche, naturali, e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: