Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “mai, 2013”

Iacob Cihac, Istoria Naturală, Iași, 1837 (stampe)

Cihac, Istoria Naturala, Iasi, 1837

„Istoria Naturală.

Întăia oară în limba romănească compusă de doctorul medeținei și cavaler Cihac a mai multor Soțietăți îmvățate Mădular și Profesor Istorii Naturale la Academia din Eși, Șef-Doctor a Miliției Moldovei, Vițe-Prezident Soțietății Istorio-Naturale în Eși ș.c.

Cu 20 stampe litografite.

Eșii
La Institutul Albinei.
1837
În depozitul librerii Bel et Company

Tabla II

Tabla II

1. Ursul alb, Ursus maritimus;
2. Leul de mare, Phoca leonica;
3. Oposum, Didelphis virginiana;
4. Țâncul pământului, Spalax typhlus;
5. Castorul, Castor fiber;
6. Histricul, Hystrix vulgaris;
7. Machi zburătoriul, Galeopithecus rufus.

Tabla III

Tabla III

1. Pteropul, Pteropus vulgaris;
2. Asul, Bradipus tridactilus;
3. Tamandua mare, Myrmecophaga jubata;
4. Ornitorinhul, Ornithorhynchus paradoxus;
5. Chinguru, Halmaturus giganteus;
6. Gnu, Antilopa gnu.

Tabla VII

Tabla VII

1. Țipselul Apus, Cypselus apus;
2. Arasul, Psittacus macao;
3. Porumbul vânăt, Columba livia;
4. Picherea, Numida meleagris;
5. Spurcoanca, Otis tetrax;
6. Cocoara vergură, Grus virgo;
7. Bâtlanul mic alb, Ardea garzetta;
8. Batca albă, Pelecanus onocrotalus.

Tabla IX

Tabla IX

1. Scvalus Țighena seau Ciocan, Squalus zygaena;
2. Moronul, Accipenser sturio;
3. Salmo Salar, Salmo salar;
4. Cal marin, Sygnathus hyppocampus;
5. Costrășul, Perca fluviatilis;
6. Pește unicorn, Balistes monoceros.

Tabla X

Tabla X

1. Hidrofilus negru, Hydrophilus piceus;
2. Parnasias Apolo, Parnasias apollo;
3. Flutur de mătasă, Bombix mori;
4. Conochiftirița, Acheta gryllotalpa;
5. Ploșnița, Cimex lectularius;
6. Libelula, Libelula puella;
7. Furnica de pădure, Formica rufa;
8. Xenos, Xenos;
9. Țânțariul, Culex pipiens;
10. Puricile, Pullex irritans;
11. Păduchele de cap, Pediculus humanus capitis;
12. Puricile de omăt, Podura nivalis;
13. Paingănul de pământ, Lycosa tarantula.”

Sursa: Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Posturi vacante la Academia Mihăileană (anunț din Albina Românească, Iași, 1832)

Albina Romaneasca, 1832

„Eșii. No. 15. 21 Fevruari 1832

Albina Românească
Gazetă administrativă și politică literală

Epitropia 1

Epitropia îmvățăturilor publice în Prințipatul Moldovii

Creșterea și îmvățătura publică a tinerimii, întârzietă în Moldova din nefavorizitoare întâmplări, au agiuns a fi astiz obiectul cii mai vii do-

Epitropia 2

riri a părinților și a tuturor ce priesc fericirea Patrii. Așezământul nou al țării au hărăzit acestui ram însămnătoriu mijloace și înțelepte puneri la cale. Spre îmființarea unor asemene măsuri, se cuvine a se întrebuința bărbați cu temelnice științe și înzăstrați cu însușiri ce au putut căștiga numai la lecurile, unde de demult se află statornicite Instituturile de îmvățătură.

Dreptacea, epitropia face opștește și la toți cunoscut: că la Academia, ce are a se îmființa în Eși, sânt încă vacante următoarile cinci posturi de profesorat:

1) Profesoratul de Filosofie: Loghică, Metafizică, Ithică și Dreptul Naturii, cu leafă de doî sute galbini pe an.
2) De Științele Matematicii – Teoretice, de Fizică teoretică și experimentală, Himie, Istorie Naturală, cu leafă de doî sute cinzeci galbini pe an.
3) De Științele Matimaticii Practice, de Gheometrie, Arhitectură, Mehanică, Idraolică și a facerii drumurilor, cu leafă de trii sute cinzeci galbini pe an.
4) De Iconomia Rurală a-(câmpului) cu toate părțile ei, și Viterenaria (doftoria vitelor) cu leafă de doî sute galbini pe an.

Toți acestia, afară de însemnatele științe, se cuvine să știe limba Românească și Latină.

5) De limba și literatura Franțeză, cu leafă de trii sute galbini pe an.

Prelângă aceste, Dumnealor profesorii vor ave doî odăi de lăcuință, lemne de foc și luminare.

Așadar, acii cu temelnice științe, însămnate pentru fieștecare profesorat, vor împărtăși Epitropii în scris cererea lor, adăugând copii legalizate (întărite) de atestaturi și vrednice de crezare recomendanții, precum și oarecare prube literale, seau dovezi de împlinirea însărcinărilor potrivite cu a lor științe, prin care să se poată adeveri cerutele însușiri, după care, doritorii a se așeza în această țară de ospitalime, vor primi răspunsul Epitropiei, și urmând închierea tocmelii, vor lua și bani pentru cheltuiala drumului.”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Doamna Elena, soția lui Matei Basarab, cere sibienilor un chirurg (1653)

Scrisoare Elena Doamna

Helena Dei gratia principisa Valachiae Transalpinae etc.
Prudentibus ac amplissimis dominis, nobis optimis vicinis sincerisque amicis consuli ac judici regio amplissimae civitatis Cibiniensis, Salutem ac benevolentiam nostram.

Dentru prietnicia și voia cea bună carea în toată vreamea avem cătră dumnealor cătră vecinii noștri cei buni și credincioși n-am putut zăbovi a nu face și pre dumniavoastră părtași aceștii vești bune și veasele carea ni se aduse astăzi Miercuri după amiazăzi în 18 zile de Mai aici în satul nostru Rucăr de la Măria lui prealuminatul domnu mieu, cum eri dimineață să fie avut răsboiu foarte greu cu pizmașul nostru Vasile Vodă (Vasile Lupu) tocma până în seară și mila lui Dumnezeu cea mare adus-au biruința în partea noastră atât cât toată călărimea lui au căzut și rămâind pedestrimea se-au închis în carăle taberii lor împreună cu Vasilie Vodă și cu ginere său cazacul și oștile domnului meu i-au încunjurat de toate părțile și așa avem nădejde în mila lui Dumnezeu să se surpe semeția vrăjmașilor noștri și ai Dumnilor voastre până în sfârșit, pentru care și drept care lucru fie Christos laudă și mulțemire Deo peroptimo maximo, qui superbis adversatur, humilis autem dat gratiam. Lângă aceasta pohtim de la Dumnilevoastre, hoc etiam beneficium pentru că întru iuțimea războiului câțiva și de în boiarii noștri cei de frunte se-au rănit. De va fi în cetatea Dumnilor voastre vreun cherurgus bun ca acela care să poată fi de folos, Dumniavoastră să nu-l apărați a-l slobozi

Elena Doamna

să vie fără zăbavă cu ceasta slugă a noastră că aici la noi sânt oameni proști, nu sânt meșteri cum ar trebui. Noi derept aceia foarte vom ști har Dumnilor voastre: interim divinae tutelae vestras amplitudines vehementer commendamus.

Datum Rukarul die 18 mensis Mai Anno mundi creationis 7161 (1653).

Vestrarum Amplissimarum Dominationum vicina benevol.

Helena.

Sursa: I. Lupaș, Documente istorice transilvane, vol. I (1599-1699), Cluj, 1940

Post Navigation