Tipărituri vechi

românești sau despre români

Romanitatea balcanică și situația de la Nord de Dunăre în timpul lui Constantin Porfirogenetul (sec. X)

Despre administrarea imperiului

Constantin Porfirogenetul, Despre administrarea imperiului

De administrando imperio. De Patzinacitis

Cap. II
De Patzinacitis & Rußis (Despre pecenegi și ruși)

„Pecenegii au ajuns alături și vecini de hotare și cu rușii. Adeseori, când nu se înțeleg între ei, prada Rusia, o pustiesc și îi pricinuiesc multe pagube. Și rușii se străduiesc să aibă pace cu pecenegii, căci cumpără de la ei boi, cai și oi și cu acestea își fac o viață mai bună și mai îmbelșugată, deoarece niciunul dintre animalele amintite nu trăiește în Rusia. Dar rușii nici nu pot porni cum trebuie la războaie purtate dincolo de hotarele lor, dacă nu se înțeleg mai întâi cu pecenegii, deoarece atunci când pleacă din locurile lor, ceilalți vin și le pricinuiesc pagube și distrugeri. De aceea, pentru a nu fi vătămați și spre a fi un neam puternic, rușii se străduiesc întotdeauna să facă înțelegere cu dânși și să-i aibă prieteni, pe de o parte să înlăture dușmănia lor, iar pe de alta să dobândească ajutor de la dânșii.

Rușii nu pot ajunge în cetatea de scaun a împărăției romanilor (Constantinopol) dacă nu se înțeleg cu pecenegii, fie că ar vrea să facă război, fie pentru alte treburi. Când ajung cu bărcile la pragurile fluviului (Nipru), și le duc pe umeri spre a le trece mai înainte, rușii se văd întâmpinați atunci de neamul acesta al pecenegilor, și ușor sunt întorși înapoi sau zdrobiți, deoarece nu pot ține piept la două munci deodată.

De administrando imperio. De Dalmatia

Cap. XXIX
De Dalmatia & eius populis (Despre Dalmația)

Împăratul Dioclețian iubea mult țara Dalmației, de aceea a adus din Roma popor împreună cu familiile lor și i-a așezat în țara Dalmației: aceștia se mai numesc și romani, pentru că au venit din Roma, și poartă acest nume până în ziua de astăzi.

De administrando imperio. De Patzinacitarum gente

Cap. XXXVI
De Patzinacitarum gente (Despre neamul pecenegilor)

Dincoace de fluviul Nipru, înspre partea Bulgariei, lângă malurile fluviului, există cetăți părăsite: prima este cetatea numită de pecenegi Aspron (=Albă), deoarece pietrele sale par albe; a doua cetate se numește Tungate, a treia Cracnacate, a patra Salmacate, a cincea Sacarate și a șasea Gieucate. În clădirile acestor cetăți vechi se găsesc urme de biserici, cruci tăiate și piatră poroasă; de aceea unii cred că romanii au avut cândva locuințe în locurile acelea.”

Sursa imaginilor: Constantini Imperatori Porphyrogeneti De administrando imperio, Lugdunum Batavorum (Leyde), 1611
Sursa traducerii: Izvoarele Istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Vol. II. De la anul 300 până la anul 1000, București, 1970 (pe www.dacoromanica.ro)

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: