Tipărituri vechi

românești sau despre români

Ioan Gură de Aur, Mărgăritare, București, 1691 (pentru frumuseațea muerilor)

Margaritare, Bucuresti, 1691

„Mărgăritare, adecă cuvinte de multe fealiuri, acelui întru sfinți Părintelui nostru, Ioan Arhiepiscopul Țarigradului; a lui Zlatoust și ale altor sfinți Părinți, de mulți dascali tălmăcite den limbă Elenească pre limbă Grecească, spre cea de obște a blagocestivilor și a pravoslavnicilor Creștini sufletească folosință. Iară acum întâiu cu porunca și cu toată cheltuiala, a prea luminatului și blagocestivului Domn și oblăduitoriu a toată Țara Rumănească Ioan Constandin Băsărabă Voevoda. S-au scos de pre limba Grecească, pre limba Rumănească, și s-au dat în tipariu, pentru cel de obște folos sufletesc, a tot neamul Rumănescu, care supt oblastiia Măriei sale lăcuiaște, luminând în pravoslavie. Și s-au tipărit în vestitul oraș al măriei sale, în București, în Sfânta și Dumnezeiasca Mitropolie, purtând acum cârma pravoslaviei Prea Sfințitul Kir Teodosie Arhiepiscopul și Mitropolitul a toată Țara Rumănească. Anii de la facerea Lumii 7199 (=1691).

Margaritare (stema Tarii Romanesti)

Verșuri Politice 8 asupra Stemelor Luminatului și Înălțatului Domnu Io Costandin Basarabă Voevod.

Semnul Domniei Corbul iaste cu Cruce,
Pren carea de Sus tărie, Doamne, îți aduce.
În scaunul strămoșilor în care acum domnești,
Al celor ce-s în laudă vechilor Băsărăbești.
Putearea dară cea de Sus, care te-au coronat,
Cu Domniia aceasta și vreadnic te-au a…
Întărească și te adaogă cu domnie slăvită,
Cu pace și cu linește, cu viață norocită.

Mică și plecată slugă măriei tale,
Radul Logofăt

Margaritare (a lui Ioan Zlataust)

Cuvănt al doilea a celui întru sfinți părintele nostru a lui Ioan Zlatoust. Pentru frumuseațea muerilor

Cela ce va să ia muiare pre leage, trebuiaște întâiu să citească pravilile, carele au scris apostolul Pavel, pentru ca să afle ce-i să cade să facă. Căci când să va întâmpla muiaria ce va să fie rea, ocărâtoare și bețivă și plină de fără de minte, și alte răutăți să aibă; și numai o răutate de aceastea de va avea, mai vârtos preacurvă să fie, trebuiaște să o desparți, să iai alta; că vei avea multă cheltuială și nevoi. Dirept aceaia în tot chipul fă

Margaritare (pentru frumuseatea muerilor)

ca să iai muiare bună, smerită și înțeleaptă și ascultătoare. Că de vei vrea să cumperi casă bună, au robi, cerci cu nevoință pre aceia carii în când, și pre aceia carii i-au avut mai nainte; însă de ale casii dichise, iară de a robilor sănătate și bărbăție și de voia sufletului lor cerci. Cade-se mai mult să faci cercetare pentru mueri; că de vei lua casă ria, poți să o dai îndărăt, așijderea și pre robi, iară pre muiare nu o poți să o dai nici decum îndărăt. Și iară de va lua cineva muiare săracă, iaste puțină răutatea, iară de va lua bogată, iaste mare și îndoită răutatea, că una face stricăciune vieții, iară alta, aduce bărbat la supunere și la nevolnicie. Și alții iară carii păzesc curvele nu numai înceaia lume să muncesc de veaci, ce și aici cu ria răutate au perit. Multe meșteșuguri diavolești au răbdat de muerile ceale reale; că acealea multora le-au făcut farmece, și pre ibovnicii lor pre unii i-au nebunit, iară pe alții i-au și omorât, și tu, O, oame, de nu te temi de Dumnezău, nici de munca dracilor, înca-i de farmecile diavolilor teame-te. Căci când vei vedia pre tine că ti-ai făcut pustiu de ajutoriul lui Dumnezău pentru curviile, și despuindu-te de ajutoriul și darul Cel de Sus, atuncea cu multă neteamere te ia curva și chiamă pre draci, și-ț scriu baere, și te despoae de mântuirea ta, și te face de râs și de batjocură în toată cetatea. De vei să aibi puțintia mângâiare la sufletul tău? Nu mearge la zbori și la jocuri, nu mai mergi la grădini, la râuri și la bălți și la livezi și la pometuri de ascultă pre grieri carii cântă toată zioa. Pasă la besearecile sfinți mucenici, carii dau sânătatea sufletului și a trupului, și nu la alte stricăciuni. Ai robă, ai muiare, ai copii? Ce iaste de potrivă bucuriei și veseliei aceștiia? Ai casă și gloată, ai priiatini, aceastea sânt veselitoare, și câștigul mântuitoriu și fericit. Ce iaste alt mai fericit și mai dulce în toată lumea, ca priiatenii cei buni și iubiți? Și ce iaste iarăși ca însoțirea ticnită și înțeleaptă și ascultătoare? Deci când vezi muiarea frumoasă și adaogi pohta ta mai mult decât a ei, socoteaște că pământ iaste și cenușă, și să va potoli turburarea pohtei; au pune cu gândul tău cum va premeni frumuseațea ei bătrâneațele au boala, și vei vedea cum i să adâncează ochii, cum să zbârcesc feațele obrazului și toată să strică floarea aceaia a frumuseții și a tinereații. Lut lauzi și țărână și cenușă, care nu iaste alt fără numai mormântul văruit, frumuseațea trupului. Și de ai vedia ceale de-i lăuntrul trupului, iaste plin de necurății și de putoare multă. Și de multe ori, și fetișoara frumoasă murind, și după o zi-doao, s-au aflat groapa ei plină de viermi și de înpuțiciune multă. Vezi, oame, ce frumuseațe răvnești și săruți?”

Sursa: Biblioteca Națională a României

Single Post Navigation

2 thoughts on “Ioan Gură de Aur, Mărgăritare, București, 1691 (pentru frumuseațea muerilor)

  1. Pingback: Colecția de carte veche românească de la Casa Dosoftei din Iași | Tipărituri vechi

  2. Pingback: Fondul de carte românească veche al Academiei Române – Filiala Iași | Tipărituri vechi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: