Tipărituri vechi

românești sau despre români

Cronicarul muntean Radu Popescu (sec. XVIII) despre Radu de la Afumați, Ștefăniță Vodă și Petru Rareș

Istoriile domnilor Tarii Romanesti

„Domnia Radului Vodă, ginerele lui Neagoe Vodă. Anul 1522

După ce puseră boiarii Domn pre Radul-Vodă, și s-au bătut cu Mehmet-Bei la Glubavi, și l-au biruit pre Turc, și au fugit peste Dunăre, și Radul au venit la Scaun în București, au mai făcut Mehmet-Bei și altă gătire, de au venit asupra Radului-Vodă. Deci Radul-Vodă încă s-au gătit, și i-au eșăt înnainte la sat la Clejani, și, acolo lovindu-să oștile, dentăiu au înfrănt ai noștri pre Turci, iar apoi, îndreptându-să păgânii, au biruit pre Radul-Vodă, și au pierit și un boiar mare, Benga. Deci, văzând Radul-Vodă această nenorocire, cu câți boiari și oameni scăpase, s-au dus în Țara Ungurească, de ș-au mai făcut oaste, și au cerut și ajutoriu de la Ludovic Craiul Unguresc, și cu bună gătire au venit asupra lui Mehmet-Bei; care, după biruința ce făcuse păgânul, pusease subași pen toate orașăle și pen toate satele, și el trecuse Dunărea ca să să mai gătească. Radul-Vodă, încă, intrând în țară, au trimis oști, de au prins subașăi dupetutindenea, și i-au omorăt, și au mai strâns oști căte au putut. Mehmet-Bei, gătindu-să foarte bine, au intrat în țară și s-au împreunat cu Radul-Vodă la Grumazi. Acolo avănd războiu, au biruit Radul-Vodă, și Turcii au fugit. Radul-Vodă încă să întorcea la Scaun, și nu avea grijă să să păzească cu străji de spre Turci, socotind că nu vor mai veni. Iar păgânii, străngăndu-să toți den risipa lor, s-au mai învărtejit după oștile noastre și, ajungăndu-i fără veaste, i-au tăiat foarte rău. La acest razboiu au perit Neagoe, care l-au poreclit Tătarul, și Stanciul Portarul. Deci Radul-Vodă iar în Țara Ungurească fugi; și au mers la Craiu cu mare rugăciune, să facă bine să scoată țara den măinile păgănilor, și, ascultănd Craiul ruga lui, s-au gătit cu 30.000 de Unguri, și au intrat în țară pe la Rucăr, viind pănă la Pitești. Iar Mehmet-Bei nu i-au așteptat, ci au fugit. Craiul încă s-au întors în Ardeal, dăruit de Radul-Vodă. Domnul încă s-au dus la Tărgoviște, cu toți boiarii. Însă sfătuindu-să cu toții, au găsit aceasta: că nu vor putea să să tot bată, ei fiind puțini, și țara mică, cu un Împărat, ce au luat și au coprins atătea țări, și are multime de oameni. Au voit cu toții să meargă Domnul la Poartă, să plece capul la poala Împăratului; și așa au făcut.

Radu Popescu

S-au dus cu mulți boiari; dar, avănd părăș pre Mehmet-Bei, n-au vrut să-i dea Domnia lui, ci au dat-o lui Vădislav-Vodă.

În zilele Radului-Vodă era la Moldova un Domn, Ștefan-Vodă cel Tănăr, fratele lui Bogdan-Vodă, nepot lui Ștefan-Vodă cel Bun. Acesta, lăngă alte nebunii multe ce făcea, au făcut și aceasta, mai mare decăt toate. Fiind un boiar mare, Arbure, Ștefan-Vodă crescuse pe măinile lui, și el, fiind tătăne-său slugă dreaptă, și mult ajutoriu îi făcuse pen multe întămplări; iar Ștefan-Vodă, ascultănd cuvintele unora boiari tineri, l-au tăiat pre Arbure Hatmanul, și pre doi feciori ai lui, în tărg, în Hărlău, în loc de mulțămită căci l-au crescut. Deci boiarii, văzănd atăta cruzie a lui, un Șarpe Postelnicul au fugit in Țara Leșască; iar ceilalți au străns oști asupra lui Ștefan-Vodă; dar nimic n-au folosit, ci le-au căutat a fugi prin alte țări.

Într-aceaste vreami, au intrat Turcii în Țara Leșască, de au prădat; iar Ștefan-Vodă, eșăndu-le înnainte la Prut, puțini au scăpat, și le-au luat toate prăzile. Ștefan-Vodă, semețindu-să de acest războiu, și că nici boiarii lui nu i-au putut strica nimic, s-au sculat fără veaste și au intrat în Țara Rumănească, de o au jăfuit pănă la Tărșor, și iar s-au întors îndărăt întreg; că Radul-Vodă nu era gata de oaste. Iar, cănd au fost leat 7035, s-au pristăvit și Ștefan-Vodă în cetatea Hotinului, și l-au îngropat în mănăstirea Putna. De acest Domn scriu Moldovenii că l-au omorăt Doamna sa (zău de treabă jupăneasă moldoveancă, să-și omoare bărbatul). Deci după dănsul au pus Domn pe Pătru-Vodă Rareș.

Întru aceste vremi au avut războiu Turcul, Suliman Împărat, cu al doilea Ludovic, Craiul Unguresc, în cămpii Măhaciului, și au biruit Turcii, și Craiul încă au perit, într-o baltă înnecăndu-se, tănăr fiind de 21 de ani. După aceaia au mers împăratul Suleiman la Rodos, și l-au luat, pentru că au fost ficlean unul din cei mai mari ai cetății. Că, întru una de zile vorovindu-să ei pentru cetate, că nu pot Turcii să isprăvească nimic cu bătaia lor, au zis unul că Turcii sănt varvari, de nu știu să facă movile mari de pămănt înpotriva cetății, și de acolo cu tunurile ar strica cetatea rău, de n-ar putea să rabde oamenii într-ănsa, socotind că nu va eșă cuvăntul dentre ei. Iar unul dentr-ănșăi, sau den răotatea inimii lui, sau de vreo pizmă ce va fi avut pre ceialalți, a doao zi au scris răvaș, și l-au aruncat cu săgeata în tabăra Turcilor, învățăndu-i să facă movile de pămănt, și de acolo să bată cetatea. Care, luănd cartea, și ducănd-o la Împăratul, foarte s-au bucurat, și peste noapte au făcut așa, și au început a bate cetatea foarte rău. Cei den lăuntru, văzănd că au facut Turcii ceale ce vorbise ei, au și socotit că unul dentre dănșăi au făcut; și, cercănd cu amăruntul, l-au aflat, și l-a inchis, și l-au muncit de au mărturisit adevărul; deci l-au spănzurat pre zidul cetății. Ci Turcul au zis: „Mai nainte au trebuit să faceți aceasta, iar nu acum”. Deci, neputănd răbda cetățeanii stricăciunea ce le făcea, au trimis

Radu de la Afumati

soli de au închinat cetatea; și celor mai mari, cu alții ce au vrut să iasă, le-au dat cale de s-au dus la Malta, și Turcii au intrat în cetate. Mergănd Împăratul la bisearica cea mare a lui Sfeti Ioan, s-au închinat, și o au făcut mecet turcesc.

În vremile acelea, la Moldova, după ce au murit Ștefan-Vodă cel Tănăr, socotind boiarii pre cine ar pune Domn, să fie de sămănță domnească, după obiceiul cel vechiu al acestor țări, au eșăt unul de au mărturisit că au auzit den gura mitropolitului ce să pristăvise mai nainte, că Pătru Măjariul de la Hărlău iaste fecior lui Ștefan-Vodă, care iaste facut den muerea unui tărgoveț den Hărlău, cel l-au chemat Rareș. Pe acesta adeverind-1 fecior de Domn, l-au rădicat cu toții Domn, Și, șăzănd la Scaun, multe bunătăți au făcut, iar fără zăbavă s-au apucat de războae, să urmeaze tătăne-său. Întăiu au rădicat oaste asupra Săcuilor, de au făcut mare pagubă, căt i-au și supus, și s-au întors cu pace la Suceavă, și au făcut mănăstirea Pobrata. Săcuii încă, rădicănd cap, și auzind Pătru-Vodă, au trimis al doilea la dănșăi pre Grozea Vornicul și pre Barboschi Hatmanul, cu oști, și, den sus de Brașov fiind strănși Ungurii, au avut războiu mare, și au biruit pre Unguri. Insă aceasta era cu voea lui Ianoș Craiu, că nu-l asculta unii den boiarii lui unguri, și, pentru acest bine ce i-au făcut Pătru Vodă, i-au dăruit Bistrița, Ciceiu și alte cetăți în Ardeal. Însă Bistricenii nu primia stăpănire den Moldoveni, ci al treilea rănd s-au dus capul lui, și le-au facut mare răotate. Deci, de nevoe le-au căutat a priimi. Și, după ce ș-au așăzat cu Săcuii, Pătru-Vodă au început gălceavă cu Leașăi (Pătru-Vodă, căci cerea de la Leași Pocuția, un ținut de Țara Leșească, care zicea că o au văndut Leașăi, moșălor lui, și Leașăi nu vrea să o dea). Pentru care multe și minunate războaie au avut cu Leașăi, în multe rănduri; și mai de multe ori era izbănda lui Pătru-Vodă, precum să veade în letopisețul cel moldovenesc, scriind pre amăruntul toate; însă pre urmă avănd Pătru-Vodă prieten mare pre Ianoș Craiu al Ungurilor, au intrat la mijloc de i-au împăcat, pre Pătru-Vodă cu Craiul cel Leșăsc, ce-l chema Avgust.”

Sursa imaginilor: Istoriile domnilor Țării Românești (Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu)

Transcrierea din Viața și opera lui Radu Popescu. Partea I, publicată de N. I. Simache și Tr. Cristescu, 1943 (pe www.dacoromanica.ro)

Single Post Navigation

One thought on “Cronicarul muntean Radu Popescu (sec. XVIII) despre Radu de la Afumați, Ștefăniță Vodă și Petru Rareș

  1. cikillotto on said:

    hello

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: