Tipărituri vechi

românești sau despre români

Corespondența caimacamului Nicolae Vogoride cu privire la Unirea Principatelor Române

Corespondenta secreta a domnului Vogoride, Paris, 1857

IMGP0378

„Viu să te sfătuesc a urma în toate orbește pre representantul austriac, de ar fi și mai scârbos, și cu toate defectele sale. Trebue să te gândești că acest om lucrează numai după instrucțiunile guvernului său, și, fiindu-că Austria se silește cu drept de a împedeca unirea, urmează ca consulul ei să socotească drept onoare și să se grăbească a împlini dorințele guvernului său.

Austria se unește cu ideile Înaltei Porți și ale Marei Britanii, și tocmai pentru aceasta, când va fi mulțumită Austria, vor fi mulțumite și Turcia și Anglia.

Îți repet dară să te conformi sfătuirilor și dorințelor consulului Austriei, și să pui în funcțiuni, fără nici o băgare de seamă, toate persoanele ce-ți va recomanda el, și fără a cerceta dacă persoanele recomandate sânt stricate sau cu nume rău. Este destul ca acești oameni să fiă din toată inima în contra unirei: aceasta ajunge căci, dacă se va proclama unirea de către divanul moldovean, Austria va zice că Tu ești causa, fiind-că nu ai voit să lucrezi după sfătuirile consulului său, care a lucrat atâta în contra unirei. Cât pentru Anglia, ea nu va permite ca să se facă unirea, chiar când toate divanurile s-ar pronunța în favoarea ei. Cu toate acestea, ar fi de dorit ca să faci astfel, încât divanul Moldovean să nu se pronunțe pentru unire; căci atunci greutățile celor trei puteri în fața Franciei și a Rusiei vor fi mai mici, și cu chipul acesta cele trei puteri-ți vor fi datoare recunoștința… Ce-ți pasă dacă oamenii pe care ți-i recomandă consulul Austriac au moralitate, sau dacă sânt vicioși? Singurul lucru ce trebue să cercetezi la o asemenea propunere, este să vezi dacă acești oameni sânt din toată inima și într-adevăr în contra unirei, și să nu-i pui în foncțiune decât cu astă condițiune, fiindcă astăzi, nu mai este vorba de moralitate ori de rea sau bună purtare, în înțeles filosofic, ci de esistința drepturilor împărătești în fața celor voitori de rău și a inemicilor Maistății sale, suveranul nostru; și toți aceia ce pot ajusta spre

IMGP0379

a ajunge la acest scop, toți trebue să fie priimiți ca amici. Bine ai făcut de nu ai dat libertatea presei, pe care niște Moldoveni smintiți, amici ai Rusiei subt mască Francesă, caută a o întrebuința spre a face pre popor să se pronunțe în favoarea unirei. Ține-te bine, scumpul meu, și împiedică niște asemenea lucruri. Eu cred că dacă Steaoa Dunării și alte asemenea publicări rele s-ar publica în Francia, guvernul nu ar întârzia de a trimite nemijlocit pre autorii lor la Caiena. Francia, care va libertatea, cluburile și adunările politice în Moldo-Romănia, ar trebui mai întâiu să le îngădue la dânsa, și să nu pedepsească prin exil și prin amenințări pre toți jurnaliștii cari ar îndrăsni să vorbească ceva mai liber. Acela care prescrie caritatea (milosteniea), să o pue întâi el în lucrare.

Tractatul de Paris nu vorbește despre unirea Principatelor; el zice numai că divanurile vor avea să se pronunțe asupra reorganizărei din întru a țării… dar smintiții cari doresc unirea, au uitat această clausă a tractatului, și se ocupă cu organisarea din afară în loc de a se ocupa cu cea din întru și, în loc de a se gândi la reformele din întru, ei meditează neatârnarea și domni streini. Cel ce râde în urmă, mai bine râde. Anglia este cu totul de părerea Austrii, și se opune cu totul unirei și o va împedica, împreună cu Înalta Poartă. Dacă consulul Franciei flecărește din contra, nu-l crede, căci minte și eu, știu ce scriu.

Fragmente din două scrisori ale Domnului Ștefan Vogoride (fostul bei de Samos) către fiul său D. Nicolae Vogoride, Caimacamul Moldaviei.

Constantinopol, 13 Aprilie 1857.”

Sursa: Corespondența secretă a domnului Vogoride, caimacamul Principatului Moldaviei, Paris, 1857

Articol postat prin bunăvoința Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Republicii Moldova (Fondul de carte rară și veche)

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: