Ștefan cel Mare în Cronica lui Maciej Stryjkowski (1547-1593)
De la rândul al X-lea
Traducere: „1504. Acest Ştefan, voievod al Moldovei (Stephan Wojewoda Wołoski), era iscusit şi norocos, căci într-un rând a biruit o sută cincizeci de mii de turci, pe lângă alte lupte dese şi însemnate cu ei. Acesta, de asemenea, a alungat pe Matias, regele Ungariei cel viteaz, din Ţara Moldovei şi din cea secuiască, nimicind cu dânsul o mare oaste de unguri şi rănind pe regele însuşi cu trei săgeţi, în dreptul oraşului Baia, după care izbândă i-a luat şi ţara secuiască. El, de asemenea, şi pe tătari i-a biruit de câteva ori, de asemenea pe regele Poloniei, Albert, l-a biruit în Bucovina, împotriva aşteptărilor alor noştri. Orice istoric poate să-l preamărească cu drept cuvânt pentru acest slăvit noroc cu o ţară aşa de mică. Despre acesta, moldovenii şi muntenii (Wołoszy y Multani) cântă mereu, la toate adunările lor, pe scripci sârbeşti, rostind în limba lor: <Ştefan, Ştefan voievod, Ştefan, Ştefan voievod a bătut pe turci (Turków), a bătut pe tătari (Tatarów), a bătut pe unguri (Węgrów), pe ruşi (Ruś) şi pe poloni (Polaków)>. Când mergeam spre Turcia, am văzut la Bucureşti, oraşul de scaun, la curtea domnului Ţării Româneşti (Hospodara Multańskiego), unde am fost la ospăţ, cum atârnă pe peretele iatacului domnului un chip, zugrăvit pe lemn, după obiceiul vechi, arătându-l pe acest Ştefan, înalt la statură, şezând cu coroană regească pe cap. […] Din cauza nespusei lui vitejii, îl socotesc ca sfânt.”
Sursa imaginii: Kronika Macieja Stryjkowskiego (Podlaska Digital Library)
Sursa traducerii: stefancelmare.ro
Tipărituri vechi 
„l-a biruit în Bucovina, împotriva aşteptărilor alor noştri” aici bucovină are însemnătate de codru, pădure, adică i-a bătut în Codrii Cosmimului
Nici n-ar fi putut însemna altceva.
Pingback: Ștefan cel Mare în Cronica lui Maciej Stryjkowski (1547-1593) | Melidonium
De ce, despre aceste scrieri nu se spune nimic in manualele scolare?.Si ma refer la foarte multe astfel de scrieri, nu numai despre Stefan cel Mare si Sfant, ci si despre alti domnitori si faptele lor.
Vă dați seama cât de groase ar trebui să fie manualele?
Multumesc pentru atentie, dar nu cred ca ar fi asa groase cartile, daca la lectia respectiva, elevul ar fi „trimis” sa caute aceste scrieri.Sau altele.Pe aceasta pagina de exemplu.Dar pe cine mai intereseaza istoria??Lipsa unei culturi generale minime a „gugumanilor” post revolutionari (mult mai multi decat ceilalti) se vede in insasi „mersul tarii”.Dar, vorba dumitale:va dati seama cat de mari ar trebui sa le fie capurile??
E cam greu să-l trimiți pe un elev să caute prin arhivele poloneze sau de altundeva…preupunând ca ar ști poloneza din veacul al XV-lea…