Tipărituri vechi

românești sau despre români

Letopisețul Țării Moldovei, scris probabil la Mânăstirea Coșula (jud. Botoșani) pentru Iordachi Cantacuzino (1780)

„Începutul Leatopisățului”

„De neamurile numelui acestor țări și de portul lor, și de limba graiului lor. De unde au luat, așijderea și de tunsura părului lor, care obiceiu să află și acum la prostimea pre supt munte, lăcuitorii ce sânt” (din Letopisețul lui Miron Costin)

Ultimul paragraf: „Așa și neamul acésta, de care scriem, a neamului țărilor acestora, numele drept și mai vechiu iaste romăni, adecă râmleani, de la Roma. Acest nume de la descălecatul lor de Traian înpărat.

Și cât au trăit pănă la pustietatea lor de pre acéste locuri în munți, în Maramoreș și pe Olt, tot acest nume au ținut și țin și pănă astăzi și încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei și acum zic și scriu Țara Romănească, și românilor celor din Ardeal.

Iară străinii și țările împrejur le-au pus acest nume vlah, di pe vloh, cum s-au mai pomenit, valios, valasco, olah, voloșin, tot de streini sânt pusă acéste numere, de pre Italiia, cărora zic le vloh. Apoi mai târziu, turcii (…).  Munténilor le zic turcii kara-vlah. Grecii le zic vlahos-bogdanos moldovenilor, iar munteanilor le zic vlahos.  Că acest nume, moldovean, ne iaste di pe apa Moldova, după al doilea descălecatul aceștii țări de Dragoș Vodă. Și munteanilor, ori de pre munte, munteani, ori di pe Olt, olteani, că léșii așa le zic, molteani.

Măcară dar că și la istorii și la graiul streinilor și înde sine cu vréme, cu vacuri, cu primineale au  dobândit și alt nume, dar acela carele iaste nume stă întemeiat și rădăcina rămâne. Cum vedem că, măcar că ne răspundem acum moldoveani, iar nu întrebăm: știi moldoveneaște?, ci întrebăm știi romăneaște?, adecă râmleneaște, puțin nu zicem: sțis romanițe? pre limba latinească.

Stă dar numele cel vechiu ca întâi neclătit, deși adaog ori vrémile îndelungate, ori streinii adaog și alte neamuri, dar cel ce iaste de rădăcină nu să mută. Și așa iaste acestor țări și țării noastre, Moldovii și Țării Muntenești, numele cel drept de moșie, iaste români, cum să răspund și acum cei din Țara Ungurească  lăcuitori, și munteanii țara lor și scriu și răspund cu graiul: Țara Romănească […]”

Sursa: microfilm de la Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale

Anunțuri

Single Post Navigation

2 thoughts on “Letopisețul Țării Moldovei, scris probabil la Mânăstirea Coșula (jud. Botoșani) pentru Iordachi Cantacuzino (1780)

  1. Pingback: Letopisețul Țării Moldovei, scris probabil la Mânăstirea Coșula (jud. Botoșani) pentru Iordachi Cantacuzino (1780) | Melidonium

  2. Pingback: Colecția de carte veche românească de la Casa Dosoftei din Iași | Tipărituri vechi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: