Tipărituri vechi

românești sau despre români

Cântecul popular despre Ștefan cel Mare din Gramatica cehă a lui Jan Blahoslav (1571)

Sursa imaginilor: http://www.manuscriptorium.com/

Transcrierea:

Pjiseň Słowenská, od Benatek, kdež hojně jest Słowáků neb Charwátů, přinesená od Nykodéma
(Cântec slovenesc, de la Veneția, unde sunt mulțime de slovaci sau croați – adus de Nicodem)

Dunaju Dunaju čemu smuten tečeš
Na werši Dunaju try roty tu stoju
Perwša rota Turecká
Druha rota Tatarská
Treta rota Wołoska
W Tureckým rotě šablami šermuju
W Tatarským rotě strylkami strilaju
Wołoskym rotě Štefan wyjwoda
W Štefanovy rotě dywoňka plačet
Y płačucy powjidała Štefane Štefane
Štefane wyjwoda, albo mě půjmi albo mě ljiši.
Ač bo što mi řečet Štefan wyjwoda,
Krásna dywonice, pujmił bychtě dywoňko
Nerownajmi jes, lišilbych te, milenka mi jes
Štom mi rekła dywonka, pusty mne Stefane
Škoču yá w Dunaj, w Dunaj hłuboky
Achkdo mě dopłynet jeho já budu
Něchto mě doplynuł krasnu dywoňku
Dopłynul dywoňko Štefan wyjwoda
Y wzał dywoňku zabił ji w ručku
Dywoňko dušenko, milenka mi budeš.
AMEN.

Traducerea lui B. P. Hașdeu (versiunea I, din Columna lui Traian, an 1, nr. 21, 1870, preluată în P. Caraman, 2005):

Dunăre, Dunăre, de ce curgi turburată?
Pe țărmul Dunării stau aci trei cete:
Cea dintâi – o ceată turcească,
Cea a doua – o ceată tătărească,
Cea a treia – ceată moldovenească.
În ceata cea turcească învârtesc săbiile,
În ceata moldovenească este Ștefan Vodă.
În ceata lui Ștefan plânge o fetiță:
Și plângând grăia: „Ștefane, Ștefane,
Ștefan Vodă! Ori mă ia, ori mă lasă!”
Ș-apoi ce mi-i răspunde Ștefan Vodă:
„Frumoasă fetișoară, te-aș lua eu, fetițo,
Nu-mi ești d`o potrivă; lăsa-te-aș, mi-ești dragă.
Ce mi-i răspunde fetița?
„Dă-mi drumul, Ștefane!
Voi sări eu în Dunăre,
În Dunărea cea adâncă!
Vai, cine mă va agiunge, voi fi a acelui.”
Nemine nu mi-a agiuns pe frumoasa fetiță;
Te-a agiuns, fetițo, Ștefan Vodă;
A luat pe fetița de alba mânuță:
„Fetiță, suflețele, îmi vei fi drăguță!”

Traducerea lui Petru Caraman (2005):

Dunăre, Dunăre, pentru ce curgi tulbure?…
Pe țărmul Dunării, trei oști stau acolo:
Întâia oaste-i turcească,
A doua oaste – tătărască,
A treia oaste – românească.
În oastea turcească, se-ncearcă la luptă cu săbiile;
În oastea tătărască, trag cu arcurile;
În oastea românească, e Ștefan Voievod.
În oastea lui Ștefan, plânge-o fată mare
Și plângând, zicea: „Ștefane, Ștefane,
Ștefan Voievodule, ori ia-mă [de soție], ori mă lasă!”
Dar iată ce-mi grăiește Ștefan Voievod:
„Frumoasă copiliță, eu te-aș lua, fetițo,
Însă nu-mi ești potrivită; te-aș lăsa, da-mi ești dragă!”
Ce-mi grăia copila? „Dă-mi drumul, Ștefane!
Eu am să sar în Dunăre, în Dunărea adâncă;
Iar cine m-a ajunge-not, a aceluia voi fi!”
Nimeni n-a ajuns înot pe frumoasa fată,
Numai Ștefan Voievod a ajuns-o pe fată
Și-a apucat fata de mica-i mână dalbă…
„Fetițo, suflețelule, mândruță îmi vei fi!”

Sursa transcrierii și a traducerilor: Petru Caraman, Vechiul cântec popular ucrainean despre Ștefan Voievod, Iași, 2005

Anunțuri

Single Post Navigation

5 thoughts on “Cântecul popular despre Ștefan cel Mare din Gramatica cehă a lui Jan Blahoslav (1571)

  1. patria_mea_e_moldova on said:

    Adica la Hasdeu in 1870 era „moldoveneasca” iar la Caraman in 2005 deja „romaneasca”, cind este evident ca pe timpul lui Stefan „romaneasca” nu putea fi nicicum.
    Si uite Liviule, ca peste vreo 200-300 ani un alt Liviu va veni cu aceasta poezie dar numai in versiunea lui Caraman si va incerca sa argumenteze cu ea vechimea romanismului.
    Asa se contruieste toata istoria voastra, cu distorsionare si manipulare, si inca va suparati ca nu va credem pe cuvint .

  2. Cântecul spune că armata lui Ștefan e „Wołoska”, adică „valahă”, tradusă prin „moldovenească” ori „românească”. Ambele interpretări mi se par corecte. Citește o poezie scrisă de Hașdeu, poate te indoiești ca moldovenesc înseamnă tot românesc pentru acest autor, ca și pentru mine și așa cum e de sute de ani pentru moldovenii sănătoși la cap:
    http://ro.wikisource.org/wiki/%C8%98tefan_%C8%99i_Radul

    Data viitoare când mai faci comentarii stupide, te blochez de tot.

    P.S.: Tot blogul demonstrează vechimea conștiinței românești, inclusiv în Moldova. Ce-ți rămâne ție să faci e să-ți fie ciudă.

  3. patria_mea_e_moldova on said:

    Daca a spus romanistul Hasdeu „moldoveneasca” si nu „romaneasca”, inseamna ca stie de ce a spus asa, un argument l-am dat si eu mai sus.

    Iar daca pentru tine orce parere antiromaneasca este stupida, n-ai decit sa-ti asculti numai romanii.

    In fine, poti sa ma blochezi chiar acum, ca nu mai am de gind sa intru pe aici, nu de alta dar voi mai muri de ciuda inca.

    • Cu cei care suferă o criză când citesc „românesc” asociat cu Moldova (așa, ca tine) nu prea se poate discuta.

      Ți-am dat mai sus o poezie scrisă de Hașdeu (despre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos), ca să vezi că pentru el moldovenesc, ori românesc tot una e (ultimul termen având un sens mai general). Vorba ta, știa el ce știa Hașdeu:

      „Lasă gluma, Radule,
      Radule, turbatule!
      Până-i treaba la cuvânt,
      Zicu-ți eu cuvântul sfânt:
      Să rămâi tu la domnie
      Și-mi dă fiica-ți de soție,
      Căci simțesc un aprig dor,
      Dor de falnic viitor,
      Ca să-mi facă ea fecior,
      Fecior mie,
      Nepot ție.
      La doi domni o seminție,
      Bun la sfat și bun la mână,
      Fire neaoșă română,
      Din vulturul muntenesc
      Cu zimbrul moldovenesc”

  4. Corect: Voloh, valah, vlah, olah = român (ori muntean, ori moldovean, ori ardelean etc.)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: