Tipărituri vechi

românești sau despre români

Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795

„De obște gheografie pe limba moldoveniască scoasă de pe Gheografie lui (Claude) Buffier, după orânduiala care acum mai pre urmă s-au așăzat în Academie de la Parizi.

Acum întâi tipărită: în zilele Prea Luminatului, și Prea Înălțatului Domnului nostru Alexandru Ioan Calimah V(oe)v(o)d.

Cu blagoslovenia, și cu toată cheltuiala Preosfințitului Mitropolit a toată Moldavia, Kirio Kir: Iacov. Întru a Preaosfinției Sale tipografie, în Sfinta Mitropolie, în Iași.

”Scară de tot ce să cuprinde întru această carte”

Pe pagina din dreapta: ”Gheografie moldovenească”

Gheografie, este cuvânt grecesc, alcătuit din doaâ cuvinte, ghi, și, grafie, care în limba noastră altă nu zice fără de cât, scrisoarea Pământului. Și la această învățătură, este de trebuință de a ști mai dintâi aceste cuvinte, (sau nume) și a le înțelege bine, care slujesc la aceasta, răsăritul, apusul, amiazăzi, miazănoapte, pământ, întărit (au statornic) pământ ostrov, limbă de pământ, ostrov prins de pământ, ori giumătate ostrov […]

Din capitolul ”Pentru câte țări stăpânește turcul în Evropa”

Crâmul, în vremile cele de demult, era scaun înpărătesc al schitilor, care să numea de greci, Hersonul Tavrii, aicea stăpânea Hagan înpăratul schitilor, și cuprindea cu stăpânirea și o parte din Basarabie. Iară pe urmă luându-să supt purtarea de grije a Turcilor, s-au ținut pănă la anul 1791. Iară întru acest an la așăzarea păcii ce s-au făcut cu moscalii s-au dat cu tot locul său sub stăpânirea moschicească, până în apa Nistrului.

Iară o parte din Basarabie, (care acum să numește Bugeag) să stăpânește de turc, cu trei cetăți, Smilul, Cetatea Albă, și Tighinea, care de turci să numesc, Ismail, Akerman, și Bender. Această parte de Basarabie, odată era o parte dea Moldavii, după cum arată hrisoavele cele vechi, și semnul Bour, care este în poarta Cetății Albe, unde întră Nistru în Marea Niagră.

Moldova, are al său Domn, care să numește Voevod, are scaun Târgul Eșului, și al Sucevii, dar fiind Țara închinată turcilor, dă dajde. Hotarăle Moldovii, să încep din vârvul munților, despre apus, și despre răsărit, (era odată cu Marea Niagră) iară acum cu Bugeagul.

Asemenea și Ungrovlahia, are al său Domn al căruia scaun este în București, și în Ploești, cu dajde la Poarta Țarigradului.

Bulgaria, odată ave Craiul său, al căruia scaun era Sofie, dar acum șade un Beiu turc.

Bosna, iar era crăie, al cărue scaun era Saraiu, dar înpăratul Mehmet al doile, prinzând pe Stefan Craiul, l-au belit de viu fără de nici o milă, în anul: 1463. Iar Crăiasa lui, au fugit la Roma cea veche.

Croația, este o parte a turcului, și o parte a vinețienilor.

Dalmație, iarăși este o parte a turcilor, și o parte a Vineției. În partea turcilor, este Cetatea Nareta, și în partea vinețienilor, Spalatru, este și altă cetate în Dalmație, care să cheamă Raguza, și această cetate este republică, dar cu dajde la turci, și își fac banii săi, (care agiung și pe la noi) ce să numesc ruble holovche […]”

 Articol postat prin bunăvoința Bibliotecii Academiei Române Filiala Iași

Single Post Navigation

5 thoughts on “Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795

  1. Pingback: Fondul de carte veche românească al Academiei Române Filiala Iași, A-D « Tipărituri vechi

  2. Pingback: Colecția de carte veche românească de la Casa Dosoftei din Iași « Tipărituri vechi

  3. Pingback: Colecția de carte veche românească din Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” Iași « Tipărituri vechi

  4. Pingback: Amfilohie Hotiniul, Ce trebue să luăm aminte despre Moldova? (Iași, 1795) | Tipărituri vechi

  5. Pingback: Amfilohie Hotiniul, Fragmente despre Africa (Iași, 1795) | Tipărituri vechi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: