Tipărituri vechi

românești sau despre români

Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, Buda, 1826

”Însemnare a călătorii meale. Constandin Radovici din Golești. Făcută în anul 1824. 1825. 1826. La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungar. 1826”

Cronștatd, ce-i zic Româneaște Brașov

Acest oraș este în ținutul Sibenbirghen, în județul Bârsi(i), mic și cetățuit, dar îndestul lăcuit, având peste doaăzeci de mii lăcuitori, căci este aproape de hotarăle Prințipatului Valahii, și negoțul să află în mare lucrare. Acesta să otcârmueaște cu ale sale de osibite pravile, și obiceiuri, supt stăpânirea austriecească. Și când jăluitori nu să odihnesc după hotăririle maghitratului alcătuit de Nația Săsească, pornesc jalba lor la Sibii, și de acolo nemulțumindu-să la Cluj, și de acolo iarăș de nu să vor odihni, la Vienna, de unde să dă cea de săvârșit hotărire.

Pământul acestui județ este cel mai mult cam pietros, de aceia sânt siliți a-l îngrășa cu gunoiu întoți ani, […]

Golescu, Insemnare a calatoriei meleTorda.

Aceasta este un oraș mic tot în ținutul Sibenbirghen în județul unguresc, în câmpi acestui oraș Turda sânt acele trei mari Movili din vremile vechi făcute; acolo s-au omorât prea slăvitul domn Mihai Vodă viteazul în bătaia ce au avut cu Austria.

Clauzenburg. Cluju.

Acesta este cel dintâi oraș în Sibenbirghen, în județul unguresc, unde este și scaunul Gubernii, întru care ocârmuește Exelenția sa Gubernator Baronul Iojica. Într-acest oraș sânt case frumoase și mari; dar printr-acestea sânt și proaste cu un învăliș din vechime foarte urât având strașina scoasă afară din zidiri peste doaăsprezece palme, care lucru foarte mult supără frumuseța orașului, ulițele iarăș frumoase, căci sânt foarte late, o asemenea lățime într-alte orașe n-am văzut, iar pardosala tot cu pietre rătunde ca în Sibii și în Brașov.

Aciia lăcuesc mulți Domni unguri, de neam mare, care au moșii prin prejur, uni(i) cu apropiere și alț(i) cu depărtare; și bez cei ce sânt în slujbă, toți ceilalți vara o petrec

Golescu, Insemnare a calatoriei mele 2pe la moșii, iar iarna să strâng în Cluj. Acest neam de oameni este foarte iubitor de streini, measile lor sânt bogate și slobode, și cu bucurie primesc pe fieșcare, mai vârtos, pe aceia care cu îndrăzneală întră în casele lor, căci nu să prea îndatorează de politica cea multă și mincinoasă, iar norodul unguresc nu este fericit. Sânt înbrăcați prost, au lăcuință proaste, și făr de multă aveare negoțul într-acest oraș este mic, căci nu este schelă, nici drum mare de treacerea neguțătoriilor, ci tot negoțul este pe seama trebuinți(i) oroșanilor, și aciia cu deosibire să urmează toate ceale spre bună orânduiala urmări, mai vârtos mărimea școalelor. Sămănăturile ceale mai multe sânt: grâul, porumbu, ovăzul; poamele sânt tot acelea, oareș ce încep viile pe unde sânt dealuri, și pepeni negri și galbeni. Unul din veniturile ceale bune este și vânzarea cailor, căci cei mai mulți domni din toată Ungariia au erghelii la câmpuri, și grajduri foarte mari pe la moșiile lor, și scot soiuri de cai foarte buni și frumoși. Chiar eu am văzut cal de preț cinci și șasă mii fiurini hârtie, dar și cumpără armăsari străini ca de preț doazeci, triizeci mii fiurini, mai

Golescu, Insemnare a calatoriei mele 3mult vând acești cai spre întrebuințarea ostașilor, din toată stăpânirea Austrii, în Valahia și în Moldavia, și în alte locuri mai dăpărtate. Norodul să urcă până la 14000. Apa Someșul curge pe lângă Cluj. În tot ținutul Sibenbirghen sânt băi de aur, argint, aramă, ocne de sare, ape metalicești. Din Cluj și până în Oradia Mare poște zece: Andraș Haza, Bogart, Kispetri, Nireș, Fekete to, Barot Elești, Mezo Telek, Balenți, și Grosvardain.

Grosvardain. Oradia Mare.

Oraș măricel cu o cetate mică în ținutul Ungarii, într-acest oraș și între Cluj, la Satul Niereș este hotarul Ungarii de către Sibenbirghen ce-i zic latineaște Transilvania și româneaște Ardeal; lăcuitori Domni și neguțători puțini, căci și acest loc nu e de negoț, ci iar numai cât este pe seama trebuinți(i) oroșanilor, într-acest oraș sânt și trei biserici frumoase, una a Papistașilor, alta a uniților, a treia, a neuniților. Curge apa Kiorioș […]”

Sursa:  http://www.dacoromanica.ro/

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: