Tipărituri vechi

românești sau despre români

Ioan Nemișescu, Istoria politicească a Dachiei și a neamului românesc, Iași, 1808

Ioan Nemisescu, Istoria Valahiei (1)„Istorie politicească a Dachiei și a neamului românesc

Alcătuită de Ludovig Gebhardi după planul lui Vilhelmu Gotrii, a lui Ioan Grai și a altor învățați englezi, culeasă de la cei mai buni istorici și cuprinsă în Istorie ce de obște a toată lume în limba nemțiască. Acum întâieș dată prefăcută în limba românilor dintru ace nemțească și hotărâtă în trii tomuri, adică Valahie, Moldavie și Bulgarie, de Ioan Nemișescu, ot vist.

Tomul întăi pentru Valahie

Tălmăcită în orașul Iașii la let 1808

Ioan Nemisescu, Istoria Valahiei (2)Istoria Valahiei

Sistima cea mai veche a Valahiei. Valahia să supune de Romani. Romanii părăsascu Valahia. Urzirea politiei românești.

Lăcuitorii cei mai vechi ai Valahiei aceștii de acum, care să știu, au fost Ghetii, cu o mie de ani înainte de nașterea Mântuitorului, care mai pre urmă s-au împărțit și s-au prefăcut în Dachi și în Trachi și apoi s-au chemat și norodul cel dincolo de Dunăre sau despre amiazăzi, cum și norodul cel dincoace de Dunăre sau despre miazănoapte.

Dachii după aceasta, // în vreme de de cinci veacuri de ani s-au prifăcut și au părăsit viețuirea lor cea strămoșească, strămutătoare și nestatornică și cea desăvârșit în stăpânirea de sine și s-au făcut orașă și sate, preuți și boieri și au câștigat și un craiu. Însă mulți dintre dânșii au urmat și viețuirea lor cu pășunatul dobitoacelor, lăcuind pe supt corturi și prin codri mari. Alexandru, împăratul Machidoniei și al Piersii, cu 250 ani înainte de nașterea Mântuitorului, au răsipit orașul cel de căpetenie al Ghetilor, care, precum să vedi, era în Valahia; însă Ghetii despre Miazi-Noapte tot s-au spriginit în slobozenia lor. Mai în urmă, cu 48 de ani înainte de Hs., un Burebista au tras asupra sa stăpânirea cea de căpetenie preste toți Ghetii, au supus mulți câmpi megieșiți și au făcut lege nouă și sistimă politicească. Însă cu moartea lui s-au sfârșit împreună și această nouă monarhie a sa. Căci nărodul său, după moartea lui, s-au împărțit în multe oarde și numile de Gheți s-au stânsu apoi în sfârșit după vreo 100 de ani […]

Microfilm

Microfilm. Prefața la Istoria Bulgariei.

Cinstiților iubitori de știință cetitori,

Fiindcă întru ace de obște Istorie a toată lume în care am găsit și am tălmăcit tomul Valahiei și tomul Moldovii să află și tomul Bulgariei, pe larg alcătuit, cu nerăbdare vorbă nu-i, iubitorii de știință cititori, pentru că nu s-au tălmăcit pre larg și întreagă istorie și acestui pământ al Bulgariei, precum s-au tălmăcit pre larg și întreagă istorie Valahiei și Moldovii. Însă fiindcă scoposul și îndemânare me n-au fost ca să tălmăcesc toată Istorie această de obștii a lumii, pentru alte țări și neamuri streine, ce numai să trag dintr-însa toate povestirile ce voi afla pentru neamul nostru al românilor.

Deci, aflându-să și întru acest tom de istorie al Bulgariei multe și gingașă pomeniri pentru neamul românilor, cum că au lăcuit întru acel pământ, în multeosebite polirii,

Ioan Nemisescu, Istoria Bulgariei (2)după ce i-au strămutat chesariul Avrilian de aice din Dachie lui Traian și i-au trecut peste Dunăre în Mesie sau în Bulgaria, ce s-au chemat după aceie Dachia Avrilian; și cum că mai în urmă, după ce s-au rădicat Bulgarie crăie de sine și au stăpânit-o doar neamuri de despoți și de crai, și după ce de-a doa oară au căzut tot pământul bulgăresc supt sila grecilor, l-au smult de sub stăpânire grecilor însuș neamul românilor; și ridicându-l iarăș în floare sa ce mai dinainte, au stătut de rând stăpânitor într-însul 14 crai români, atâta de puternici și slăviți, cum să va vede mai înainte.

Drept acolo, ca să nu rămâie știrbă Istoria românilor, cu trecire cu videre de acești slăviți crai, ci să-i fac cunoscuți împreună și pre dânșii, iubitori de știință cititori ai neamului nostru, dar să nu calcu nice Planul istoriei; pentru aceie, am scos în perilipsis [=pe scurt] și celelalte pricini de istorie a Bulgariei ce nu să atingu de neamul nostrum; până când m-au adus pre rând la pricinile acele îndemnătoare a românilor și a crailor pomeniți.”

Sursa transcrierii: Ludwig Albrech Gebhardi, Istoria politicească a Dachiei și a neamului românesc. Tomul I. Tălmăcită de Ioan Nemișescu în anul 1808, Iași, 2009.

Sursa imaginilor: fotocopii și microfilm de la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

About these ads

Single Post Navigation

2 thoughts on “Ioan Nemișescu, Istoria politicească a Dachiei și a neamului românesc, Iași, 1808

  1. aici, o scurta istorie romantata si adaugita la greu, a razboaielor daco-romane…

    http://maxxyblog.wordpress.com/2012/12/29/antonio-de-guevara-despre-razboaiele-daco-romane/

  2. Pingback: (Tipăruturi vechi) Ioan Nemișescu, Istoria politicească a Dachiei și a neamului românesc, Iași, 1808 | BLOGPOST.timpul.md

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

%d bloggers like this: